Dincolo de structuralism. Scrisori către Eugeniu Coşeriu şi istoria lingvisticii în secolul al XX-lea (IV)
Pentru tiparCeea ce ne propunem în acest număr este să prezentăm trei scrisori din corespondența Coșeriu-Berejan din cadrul proiectului „Dincolo de structuralism. Scrisori către Eugeniu Coșeriu și istoria lingvisticii sec. al XX-lea” de la Universitatea din Zürich.
Din prefața cărții Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică (Coșeriu, 1994), scrisă de Silviu Berejan, aflăm amănunte legate despre corespondența dintre cei doi lingviști. Astfel, Berejan (1994:13-14) afirma:
Făcusem de acum un oarecare schimb de scrisori și de lucrări, primisem în cîteva rînduri cîte un set de extrase de la Dumnealui pînă în momentul primei întîlniri, care s-a produs abia în aprilie 1968, la recepția de inaugurare oferită de Academia Română participanților la cel de-al XII-lea Congres Internațional de Lingvistică și Filologie Romanică în sala mare a restaurantului bucureștean „Athénée Palace”. Venisem acolo în componența delegației sovietice (pentru prima oară la un asemenea for), eram curios să-l cunosc în persoană (căci pînă atunci îl vedeam doar în scrieri ca pe un semizeu al „Olimpului lingvistic”, inaccesibil pentru muritorii de rînd).
Tot din acest volum aflăm că Berejan și Coșeriu s-au revăzut abia după aproape douăzeci de ani, la al XIV-lea Congres Internațional al Lingviștilor, din Berlin, iar apoi cu ocazia numirii lui Coșeriu ca membru de onoare al Academiei de Științe din Moldova (1991), eveniment care a contribuit ca „numărul traducerilor directe din opera profesorului […] să sporească. […] aceste traduceri apar acum în special în Moldova, la baștina maestrului, realizate fiind de lingviștii din dreapta și stînga Prutului. [Iași și Chișinău]” (Berejan 1994: 12).
Ba mai mult: acest volum ne ajută la o mai bună contextualizare a acestor scrisori. Berejan face și el referire la întâlnirea din Tutzing (pe care o menționează Coșeriu în scrisoarea sa) unde s-au reîntâlnit cu ocazia Simpozionului Internațional „Rumänisch: Typologie, Klassifikation, Sprachcharakteristik”, dar și la invitația Academiei de Științe din Moldova și la participarea la Congresul al XVII-lea al Academiei Americano-Române:
În iulie 1993 Eugeniu Coșeriu este pentru a doua oară la Chișinău, răspunzînd unei invitații mai vechi a Institutului de Lingvistică al A. Ș. M. și totodată pentru participarea, în calitate de invitat de onoare, la Congresul al XVIII-lea al Academiei Americano-Române ce și-a desfășurat lucrările sub genericul „Moldova: deschideri științifice și culturale spre Vest. [...]
După ce Congresul ARA și-a încheiat lucrările, a avut loc, tot în incinta Institutului de Lingvistică, o masă rotundă, consacrată denumirii limbii vorbite de populația băștinașă din Republica Moldova. Alocuțiunea de bază a fost rostită de membrul de onoare al A. Ș. M. prof. dr. Eugen Coșeriu, pe marginea căreia au luat cuvîntul mai apoi și alți vorbitori și pe baza căreia a fost adoptată o Declarație cu motivarea istorică a denumirii de limbă română. [...]
Tot în perioada Congresului, primăria din Chișinău, urmînd exemplul Iașului și Sucevei, l-a distins pe prof. dr. E. Coșeriu cu titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Chișinău, conferit pentru prima dată unei persoane din străinătate (Berejan 1994: 18-19).
Prezentăm în continuare cele trei scrisori:
Tübingen, 15.VI.993
Acad. Silviu Berejan
Academia de Științe
Institutul de Lingvistică
Chișinău, R. Moldova
Mult stimate Domnule Berejan,
Mi-ar face foarte mare plăcere să accept invitația la Chișinău pe care mi-ați comunicat-o acu cîteva luni din partea Institutului de Lingvistică al Academiei (cred că era vorba de zece zile) și pentru care vă mai mulțumesc încă o dată. Pe de altă parte, cum v-am spus la Tutzing, aș dori să particip la Congresul Academiei Româno-Americane care se va întruni la Chișinău între 12 și 16 iulie. Dar problema mea permanentă este, precum știți, problema timpului, care nu-mi ajunge pentru toate. De aceea v-aș ruga mult să-mi comunicați cît mai curînd (cel mai bine: prin fax) dacă s-ar putea combina amîndouă lucrurile, adică: invitația Dvs. (cu activitatea prevăzută pentru mine la Institut) și participarea la congresul ARA. În acest caz, aș putea sosi la Chișinău pe data de 10 iulie (cu avionul de la Frankfurt) și aș rămîne pînă pe data de 17 iulie. [...]
Cu reînnoite mulțumiri și multe urări de bine.
Al Dvs.
Eugenio Coseriu
* * *
8 iunie 1993
Iubite domnule profesor,
Am primit faxul Dvs. pentru care vă sînt foarte recunoscător și mă grăbesc să vă răspund.
Sîntem de acord, desigur, să combinăm venirea Dvs. la Congresul ARA și invitația Institutului de lingvistică în perioada pe care o indicați: 10 iulie (sosirea) – 17 iulie (plecarea). Cu întreținerea noastră, bineînțeles.
Cît privește viza, în invitația oficială (pe care o anexez faxului) este prevăzut că o puteți căpăta în aeroportul din Chișinău la prezentarea invitației alăturate.
Ne-a telefonat și doamna Fassel în privința Dvs., dar n-a vorbit cu mine (cred că e vorba de aceleași lucruri după cum mi s-a transmis).
Cu speranța de a ne revedea foarte curînd
Al Dvs.
S. Berejan
* * *
Tübingen, 15.VI.993
Acad. Silviu Berejan
Academia de Științe
Institutul de Lingvistică
Chișinău, Moldova
Iubite Domnule Berejan,
Mulțumesc frumos pentru răspunsul atît de rapid și pentru trimiterea invitației la Congresul ARA (pe care de altfel, am primit-o și direct de la Dl. Andrieș). Voi sosi deci la Chișinău pe data de 10 iulie, la orele 20.20 (am Aèroflot 864, de la Frankfurt), și voi pleca pe data de 17 iulie, la orele 11.10 (Aèroflot 863, spre Frankfurt). Datele care mi se cer în invitație le-am trimis deja D-lui Andrieș. Cît privește programul meu de activitate la Institut și, eventual, la universitate, vă rog să-l hotărâți Dvs. de acord cu ceilalți colegi și prieteni. [...]
Cu o frățească îmbrățișare,
Eugenio Coseriu