O carte necesară despre Nominativul temic


În lucrarea monografică Tipologia structurilor cu Nominativ temic în limbile română şi rusă (Chişinău, 2011, 153 p.) semnată de Liliana Jalbă-Ciudin* sunt abordate structuri gramaticale mai puţin cercetate în literatura de specialitate. Deşi în unele lucrări s-a pus problema acestora, sursele la care a apelat cercetătoarea nu au făcut decât să-i ofere sugestii, repere ştiinţifice şi practice pentru a efectua un studiu mai aprofundat în baza materialului faptic de limbă română şi rusă.
Menţionăm că structura cu „Nominativ temic” (NT) solicită din partea cercetătorilor aplicarea asupra unui material foarte amplu şi studierea unui aparat teoretico-practic din diverse domenii ale lingvisticii, un „ascuţit” simţ al limbii şi capacitatea de a citi printre rândurile textului scris, intuiţie estetică etc.
Referindu-se la originalitatea structurilor analizate şi cercetate, autoarea menţionează, pe bună dreptate, că ele dispun de un potenţial stilistico-emotiv înalt şi din punct de vedere structural gramatical au un caracter binar, primul element fiind un substantiv la cazul nominativ care numeşte, în general, tema.
Prezenta lucrare se constituie din şase părţi: introducere, trei capitole, concluzii, bibliografie.
În introducere autoareapune la curent cititorul că fenomenul în discuţie este atestat atât în limba română, cât şi în cea rusă, fapt ce ne sugerează ideea că vom avea de a face cu o lucrare de sintaxă comparativă sau contrastivă. Tot aici sunt conturate şi obiectivele pe care şi le punctează autoarea pentru realizare: a stabili corelaţia dintre NT şi propoziţia nominativă propriu-zisă; a explica particularităţile definitorii ale structurilor cu NT în limbile română şi rusă; a evidenţia condiţiile de plasare în text a NT; a realiza o tipologie a NT în baza materialului român / rus; a scoate în relief potenţialul stilistic al structurilor analizate.
În capitolul I – Controverse în jurul propoziţiilor monomembre. Propoziţia monomembră nominativă (PMN) – autoarea analizează surse teoretico-practice asupra problemei vizate, realizând un dialog al opiniilor la acest subiect, ca, prin urmare, să identifice specificul PMN. O concluzie importantă a analizei este concepţia predicativităţii contextuale, implicite (Clopotul sună dogit 12 ore. Miezul nopţii).
Referindu-se la predicat ca noţiune gramaticală, autoarea apelează şi la sensul filozofic al predicaţiei care este ideea de mişcare, fenomen obiectiv şi perpetuu, datorită căruia există macro- şi micro-universurile, iar noţiunile, obiectele, fenomenele din lumea înconjurătoare se află într-o interacţiune universală.
Cercetătoarea propune o clasificare judicioasă a propoziţiilor nominative, având la bază principiile structural, semantic şi funcţional şi delimitând cinci categorii:
1. PMN – existenţiale;
2. PMN – demonstrative;
3. PMN – calitative;
4. PMN – numitoare;
5. PMN – evocatoare.
În capitolul II – Nominativul temic – o structură sintactică specifică – nucleul ştiinţifico-practic îl constituie paragraful 2.3: Intonaţia şi semnele de punctuaţie în structurile cu Nominativul temic.Autoareamonografiei susţine părerea lui J. Lyons că intonaţia este un atribut important de organizare fonică a materialului verbal, prin care înţelegem variaţiile de înălţime a vocii la rostirea unui element al vorbirii (a unei propoziţii, a unei sintagme, a unui cuvânt), derivând din intenţia conturării unui sens. Însă grafic aceste variaţii pot fi redate doar prin semne de punctuaţie, conform opiniei prof. A. Ciobanu, susţinută şi de Liliana Jalbă-Ciudin. În continuare autoarea afirmă că intonaţiile „meditativă” sau visătoare a NT motivează şi diversitatea semnelor de punctuaţie existente în limbile română şi rusă, pe alocuri şi franceză.
În această ordine de idei, bazându-se preponderent pe factori extralingvistici, pe material faptic de limba română, rusă şi franceză selectat din operele diferiţilor autori clasici şi contemporani, L. Jalbă-Ciudin a reuşit să demonstreze şi să argumenteze importanţa utilizării semnelor de punctuaţie (8 la număr) plasate în postpoziţia structurilor cu NT şi generarea de către acestea a diverselor valori stilistico-emotive (vezi p. 57-65).
În capitolul III – Modele structurale şi semantice ale Nominativului temic – L. Jalbă-Ciudin analizează şi aduce exemple de NT de ordinul componenţei la nivel morfologic. Observăm că în structurile vizate prevalează substantivul, dar nu sunt excluse şi alte părţi de vorbire, anticipate sau urmate de interjecţii, conjuncţii, având şi ele un rol bine determinat: de anunţare, de accentuare etc.
În paragraful 3.2 Clasificarea semantico-funcţională a Nominativului temic ar fi fost binevenită, credem, şi identificarea valorilor circumstanţiale ale unor structuri cu NT. Iată un exemplu: „Tăcere... Este ora acum a ne ruga” (p. 27). Aplicând metoda analizei transformaţionale, vom observa că Tăcere se pretează la două transforme, determinând astfel două valori circumstanţiale – de timp şi de cauză.
În concluzie, menţionăm că lucrarea a fost bine reperată la nivel ştiinţific, teoretic şi practic, iar investigaţiile obţinute vor contribui, sperăm, la aprofundarea studierii sintaxei şi stilisticii în limbile cercetate, la elucidarea unor probleme dificile de gramatică. Unele dintre tezele lucrării pot servi drept temei la întocmirea cursurilor opţionale ce vor contribui la educarea şi dezvoltarea simţului limbii al celor ce vor consulta monografia de faţă.
 
 
* Autoarea a publicat mai multe articole la tema cercetată, care reprezintă, de fapt, teza ei de doctor în filologie, susţinută în 2000 la U.S.M., îndrumători ştiinţifici fiind dl prof. univ., dr. hab., m. c. al A.Ş.M. Anatol Ciobanu şi dl prof. univ., dr. Petru Tolocenco.