Morfologia limbii române (curs practic) – o carte necesară


Destinată studenţilor de la Facultăţile de Litere ale instituţiilor universitare, Morfologia limbii române (curs practic) este întocmită în corespundere cu programa cursului de Morfologie a limbii române contemporane. Lucrarea urmează, în linii generale, concepţia gramaticilor academice (compartimentul Morfologie), faţă de care autorii au operat anumite reducţii sau amplificări, completări în spiritul unor studii apărute ulterior.
Printre obiectivele acestei lucrări se înscrie şi acela de a asigura însuşirea conştientă a fenomenelor gramaticale şi a structurii morfologice a limbii române prin sisteme de exerciţii atât sub îndrumarea profesorului, cât şi în mod individual, actualizându-se, prin exemple concrete, suportul teoretic oferit la prelegeri şi în manuale.
Materialul este prezentat în conformitate cu structura morfologică a limbii române, fiind grupat pe categorii gramaticale şi organizat în trei module. Exerciţiile din primul modul vizează acumularea cunoştinţelor teoretice, disocierea noţiunilor, recunoaşterea şi descrierea structurilor morfologice. Modulul al doilea cuprinde exerciţii de clasificare, analiză şi comparare a modelelor. Exerciţiile cu caracter creator (de modificare, completare, compunere etc.) sunt structurate într-un modul care presupune formarea competenţelor ce stabilesc conexiunea cunoştinţelor teoretice cu abilităţile aplicative întru rezolvarea situaţiilor de problemă şi emiterea unor soluţii noi, originale.
La formularea condiţiilor exerciţiilor şi la selectarea materialului au fost respectate cu fidelitate normele limbii române literare descrise, demonstrate şi argumentate în tratatele, manualele şi lucrările de gramatică. Accentul cade pe evidenţierea complexităţii raporturilor dintre limbă, normă şi uz. Principiul de structurare a materiei este cel tradiţional, după părţi de vorbire şi categorii gramaticale.
Textele pentru exerciţii au fost excerptate din operele scriitorilor români clasici şi contemporani, din lucrări cu caracter filozofic şi din folclor. În selectarea textelor propuse pentru analiză este aplicat, pe lângă principiul de bază, cel instructiv, şi altele, complementare, cum este cel al frecvenţei fenomenului discutat şi cel al consecutivităţii în funcţie de dificultăţile pe care le relevă: corectitudine formală, flexiune, sens categorial, relaţii de omonimie gramaticală. Fiecare capitol, având o structură modulară, se deschide cu un text ce actualizează categoriile lexico-semantice specifice clasei de cuvinte respective, fiind urmat de un set de exerciţii pentru a se pune în evidenţă comportamentul gramatical al lexemelor din clasa de cuvinte studiată, pentru a identifica legităţi cu caracter general şi reguli specifice.
În diversitatea de exerciţii incitante şi spectaculoase se înscriu şi cele cu referire la marcarea opoziţiei de număr prin mijloace sintactice (ex. 41, p. 23), la utilizarea adjectivelor strict reglementate de uz (ex. 102, p. 51), la omonimia gramaticală a pronumelor personale (ex. 153, p. 80), la verbele neregulate şi defective (ex. 205, p. 104) etc.
Cei interesaţi vor găsi în această carte exerciţii ce servesc drept bază de discuţie, sursă de creativitate. Studenţii îşi pot crea o imagine unitară asupra sistemului gramatical al limbii române, pornind de la aplicaţii practice, pot găsi sugestii utile pentru evitarea unor greşeli tipice pe care le fac în analiza gramaticală, vor însuşi sisteme alternative de descriere şi interpretare a faptelor de limbă.
Pentru fiecare parte de vorbire se propune la sfârşit câte un exerciţiu de evaluare, care solicită aplicarea unui algoritm de analiză, iar în anexă se oferă câteva modele de teste.
Considerăm că această carte este un instrument util în formarea iniţială a filologilor, a viitorilor profesori de limba şi literatura română.