Lumina cărţii
Pentru tipar;)
;)
La Iaşi a avut loc ediţia a 15-ea a Salonului Internaţional de Carte, care se bucură de aprecierea tuturor celor care vorbesc româneşte, indiferent de spaţiul geografic. Cu acest prilej aici s-au întâlnit scriitori, editori, artişti plastici, cercetători, bibliotecari din România, Republica Moldova, Ucraina, Voivodina (Serbia), Israel.
Deschiderea oficială a Salonului Internaţional de Carte Românească de la Iaşi a avut loc în prestigioasa Sală „Henri Coandă” a Palatului Culturii. În prima zi a Salonului discursurile participanţilor au constituit o adevărată pledoarie pentru dăinuirea cărţii.
Printre organizatorii Salonului s-a numărat şi Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, al cărei director este Claudia Balaban. În mesajul rostit la deschiderea oficială, domnia sa a spus: „...Ce va urma în viitor? Este o întrebare pe care mi-o adresez în primul rând mie, cea care a trecut Prutul abia după destrămarea Uniunii Sovietice. De la 1 ianuarie 2007 România va fi membră a Uniunii Europeane, fapt pentru care vă felicităm. Dar cum rămâne cu noi? Este o altă Uniune, dar ne pune restricţii – să trecem Prutul ca şi pe timpuri, doar cu vize. Asta ar însemna că acţiunile culturale, pe care le-am organizat pe parcursul a 15 ani şi, practic, au devenit tradiţionale, să ia sfârşit. Nu pot să cred nici pentru o clipă că ar putea să se întâmple aşa ceva. Aceşti 15 ani au însemnat, pentru noi, prietenie, comunicare şi schimb de idei”.
Timp de trei zile Iaşul, fosta cetate de scaun a Moldovei, a devenit capitala cărţii româneşti. Salonul a reunit peste o sută de scriitori din România, Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Israel şi un număr de peste 80 de edituri, dintre care jumătate de peste hotarele ţării. Participarea editurilor şi a scriitorilor din Chişinău a imprimat o dimensiune deosebită Salonului aniversar. De un viu interes s-au bucurat mesajele şi comunicările scriitorilor Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Leo Butnaru, Constantin Dragomir, Vasile Romanciuc, Iulian Filip, Claudia Partole.
Alexandru Bantoş, redactor-şef al revistei Limba Română, vorbind despre importanţa organizării Salonului, a menţionat: „...Pentru comunităţile românilor din afara actualelor frontiere ale statului român, întâlnirile de la Iaşi, spre onoarea organizatorilor, constituie nu doar un motiv de bilanţ în domeniul promovării cuvântului scris, ci şi un oportun prilej de a stabili şi prognoza ce mai e de făcut ca lectura să rămână o constantă îndeletnicire pentru români, inclusiv pentru tânăra generaţie, «terorizată» cu abilitate de mijloacele electronice de comunicare...”.
Un episod dintre cele mai eficiente ale Salonului l-au constituit discuţiile cu genericul „Biblioteca «Gh. Asachi» şi filialele de carte de peste hotare”, avându-i ca iniţiatori pe Claudia Balaban şi Lucian Marina, care a caracterizat Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” din Iaşi drept „...un promotor cultural autentic, care, în timp, a transformat ideea unei biblioteci româneşti în Serbia într-o realitate respectată, benefică...”. La Novi Sad, Serbia, funcţionează de 10 ani Biblioteca românească „Nichita Stănescu”– elocventă mărturie a relaţiilor interculturale pe care doar Salonul le-a oferit şi le oferă. Lansarea CD-ului „Noua bibliotecă virtuală a Societăţii de Limbă Română din Voivodina”, însoţită de comentariile lui Lucian Marina, ne-a demonstrat că nu seacă izvorul inventivităţii colegilor din diaspora sârbă, care fac atât de mult pentru cunoaşterea limbii şi literaturii române.
Claudia Balaban a demonstrat că între Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” din Iaşi şi Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” din Chişinău pot exista relaţii de colaborare eficientă. „La anul viitor vom sărbători 15 ani ai Filialei de carte românească, 15 ani de când circulă cartea românească din România în Republica Moldova. Dacă în anul 1989,îşi aminteşte domnia sa,nu aveam ce le propune copiilor, care au început să înveţe în grafie latină, astăzi 50 la sută din colecţiile Bibliotecii sunt cărţi în limba română”. Claudia Balaban a constatat că în prezent copiii din Basarabia vorbesc o limbă frumoasă, elevată la fel ca şi cei din Iaşi, Galaţi, Vaslui, cu care se întâlnesc anual în cadrul concursului „La Izvoarele Înţelepciunii”.
„Izvorul Luminii de la Iaşi” (metafora aparţine lui Vasile Tărâţeanu), va lumina, sperăm, şi Salonul de Carte de la Cernăuţi, ajuns, datorită unui efort susţinut, la ediţia a V-ea, flacăra căruia tot de la Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” s-a aprins.
Un moment emoţionant în şirul de acţiuni l-a constituit omagierea profesorului Constantin Ciopraga, mare personalitate ieşeană, prilejuită de împlinirea a 90 de ani.
Dintre numeroasele activităţi culturale au făcut parte şi expoziţiile „Din lirica eminesciană” a lui Mihai Pânzaru-Pim, cea a caricaturistului Viorel Corodescu-Cov şi cea a pictorilor-umorişti din Bucovina.
În canavaua laborioaselor întâlniri s-a înscris şi masa rotundă, care a avut loc la Sediul Asociaţiei Scriitorilor, unde Elena Leonte, directorul Bibliotecii Judeţene „Gh.Asachi”, a prezentat proiectul de dezvoltare „Salonul Internaţional de Carte Românească– 15 ani de promovare a valorilor culturale româneşti”, propunând idei constructive în vederea valorificării cărţii româneşti de pretutindeni, dar şi a experienţei acumulate. Elena Leonte a menţionat: „Ideile generoase au crescut frumos şi s-au acumulat... Să adunăm cartea trimisă, adusă în Saloane, să facem un centru complex – un fond de carte şi periodice de pretutindeni, de acolo de unde oamenii n-au uitat să scrie şi să tipărească româneşte. Să proiectăm un fond de cercetare. Să creăm şi o bibliotecă virtuală, ca să putem găsi oricând autorul, cartea. Salonul ne-a adunat, ne-a îmbogăţit, dar e nevoie de o formulă nouă”.
În aceeaşi locaţie, Casa cu absidă, au fost prezentaţi scriitorii de limba română din Israel, invitaţi ai Salonului. M-a impresionat îndeosebi Madeleine Davidsohn, născută în România, la Dorohoi. Despre autoarea romanului Femeile nopţii, editat recent la Bucureşti, a vorbit Aura Christi, care a prefaţat cartea: „Madeleine Davidsohn ocoleşte stridenţele, clişeele, libertinismele, prin care ar atrage atenţia lectorului. Nu agreează efectele de duzină. I se par ieftine. Prea trecătoare, poate. Respinge din start spectaculosul. Gălăgia. Rumoarea. Scriitoarea alege drumul discret. Singuratic. Şi marginal... Nu ocoleşte, însă, temele mari ...”. Am primit recent din Israel, cu un autograf de la autoare, romanul Femeile nopţii. Interesul meu faţă de scriitoare e, poate, reminiscenţa unei nostalgii a copilăriei. La şcoala din Teleneşti mulţi dintre profesorii care m-au învăţat au fost evrei, cu o pregătire fundamentală, îmi amintesc de ei cu recunoştinţă.
În programul manifestărilor a fost inclusă şi Ziua Cărţii pentru Copii, care a avut loc în incinta Teatrului pentru Copii şi Tineret „Luceafărul” (frumoasă coincidenţă: şi la Chişinău, şi la Iaşi avem câte un teatru cu acelaşi nume). Moderatorii sărbătorii au fost Catinca Agache, Claudia Balaban, eleva Teodorina Adina Munteanu, Constantin Dragomir şi Iulian Filip. Din Republica Moldova au participat doi copii talentaţi: Mihaela Ojog, elevă la Liceul „Constantin Stere” din Soroca, deţinătoarea locului III la Festivalul Internaţional al cântecului francez de la Baia Mare (România), şi Dragoş Ciobanu de la Liceul „Prometeu” din Chişinău. Mihaela Ojog a susţinut un recital, cucerind publicul prin interpretarea strălucită a unor piese originale. Scriitorii Claudia Partole, Constantin Dragomir, Iulian Filip, Vasile Romanciuc şi editorul Oleg Bujor au prezentat cărţile pentru copii editate la Editurile Prut Internaţional, Pontos, Univers pedagogic, Dragodor, Epigraf, Baştina Radog. Au evoluat cu mult succes grupul vocal LDV Moldova din Târgu Frumos şi grupul vocal de la Palatul Copiilor din Iaşi. A fost prezentată şi producţia unor edituri din Iaşi, Bucureşti, Galaţi. În holurile Teatrului copiii „atacau” autorii, dornici de a obţine un autograf. Un moment inedit al acestei ediţii a Salonului a fost întâlnirea-dialog „Scriitorii în şcoli”. La Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir” au fost invitaţi scriitorii Ana şi Alexandru Bantoş, Claudia Partole şi Constantin Dragomir. Ion Hadârcă, Leo Butnaru, Mihail Dolgan, Lucian Marina, Vasile Tărâţeanu, (Ucraina) şi I. Ştiru (Israel) au avut o întâlnire cu elevii Grupului Şcolar „Virgil Madgearu”.
Salonul este şi un concurs valoric al cărţilor, iar juriul, din care au făcut parte personalităţi notorii de la Iaşi, Chişinău, Cernăuţi, Serbia, a împărţit premii meritorii.
Premiul „Cartea anului” i s-a oferit Editurii Litera Internaţional, pentru Noul dicţionar al limbii române. Lui Mihail Dolgan, profesor universitar, doctor habilitat în filologie, i s-a oferit Premiul „Academica”, pentru Polemici literare sau pledoarii întru apărarea poeziei autentice. Premiul „Petre Andrei” i-a fost acordat Lidiei Kulikovski pentru volumul Accesul persoanelor dezavantajate la potenţialul bibliotecilor. Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” a primit Premiul „Byblos” pentru dicţionarul biobibliografic Scriitorii Moldovei în lectura copiilor şi adolescenţilor, editat la Editura Prut Internaţional. Premiul „Cea mai frumoasă carte pentru copii” i-a fost decernat Editurii Prut Internaţional. Premiul „Gh. Asachi” i-a revenit Editurii Epigraf pentru cartea 100 de scriitori notorii ai lumii. Revista Limba Română a obţinut, alături de alte reviste de cultură, Premiul „Revista anului”. Poetului Ion Hadârcă i-a fost decernat Premiul „Mihai Ursachi” pentru volumul Arta obsesiei. Scriitorului Vladimir Beşleagă i s-a oferit Premiul „Mihail Sadoveanu” pentru cartea Hoţii de apartamente. Colecţia Maeştri de artă din secolul XX, apărută la Editura Arc, a fost distinsă cu Premiul „Cartea de artă”. Leo Butnaru s-a ales cu Premiul pentru traducere (Avangarda rusă). Colecţia de albume: Eleonora Romanescu, Emil Childescu, Eudochia Zavtur, editate la Cartea Moldovei, s-a învrednicit de Premii speciale.
P.S. De fiecare dată, când mă despart de Iaşi, îmi amintesc de afirmaţia lui Lucian Blaga: „...Ce n-aş da să vin încă o dată în Iaşi, în această vatră de istorie românească...”.