Blestem
Pentru tiparSă vrei să-mi vezi ochii vreodată,
Să fie ai tăi şi să nu-i ai;
Să-i cauţi până şi în Rai,
Dar de găsit? O, niciodată!
Să vrei ca buzele-mi s-atingi –
Să simţi dulceaţa-n zori trezită;
Să furi o clipă fericită,
Dar să nu poţi să o cuprinzi.
Să ai un singur vis cu mine
Şi când îţi va părea mai drag,
Când zorii-ţi vor veni în prag,
Atunci nici el nu îţi rămână...
Dacă poţi
Dacă poţi să furi o noapte
Şi în suflet să o ai...
De ţi-aş cere-o mai aproape,
Ai putea ca să mi-o dai?
Dacă poţi să furi sărutul
Unei roze dulci de mai...
De ţi-aş cere începutul,
Ai putea ca să mi-l dai?
Dacă poţi să furi tu zorii,
Smoc de raze-n desfătare...
Ai putea să-mi laşi fiorii,
Ca să te iubesc mai tare.
Pesimism
Ce folos că anii trec
Şi ce-a fost azi nu mai este;
Ce folos că azi te cred,
Când mă chemi iar în poveste?!
Ce folos că-s visătoare,
Dacă visu-n zori se pierde?
Dragostea adesea moare,
Luna-n nouri nu se vede...
Steaua ta e numai una,
Strălucirea-i doru-l fură,
Tu iubeşti azi numai luna,
Ea că va pleca îţi jură.
Dormi, fetiţo, somnu-ţi dulce
Se va stinge-n gândul lui –
Totul, totul se va duce...
Şi iubirea-ţi nu-i, ea nu-i!