Un document inedit despre starea Principatului Moldovei la începutul anului 1812


Evenimentele de la sfârşitul lunii decembrie 1989 au adus nu numai schimbarea unui regim cu altul într-o serie de state foste comuniste, dar şi o deschidere a istoriografiilor acestor state spre orizonturi care până atunci erau trecute la index, considerate probleme indezirabile doctrinei comuniste. Dacă ne referim la istoriografia românească, una dintre acestea priveşte situaţia teritoriilor româneşti intrate, în urma unor împrejurări istorice conjucturale, în stăpânirea marilor puteri vecine: imperiile otoman, habsburgic şi ţarist. Un loc aparte îl ocupă teritoriul dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră, care la sfârşitul războiului ruso-otoman (1806-1812) a fost cedat, fără niciun drept, de către Poarta Otomană Rusiei, ca urmare a înţelegerilor convenite între cele două mari puteri la Congresul de pace de la Bucureşti, din mai 1812.
Războiul dintre Rusia şi Imperiul Otoman şi Congresul de la Bucureşti au constituit, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a celui următor, subiecte incitante atât pentru literatura istorică internaţională1, concomitent cu cea rusă2 şi turcă3, cât mai ales pentru cercetătorii şi istoricii români4. În ultimul deceniu al secolului al XX-lea subiectul a căpătat, fără a fi abandonat vreodată, o recrudescenţă accentuată datorată, îndeosebi, cercetătorilor şi istoricilor din Republica Moldova. Lucrările lor înscriu o multitudine de abordări5, prin care caută să explice istoria zonei din care s-a constituit recent, în mod artificial, aşa-zisul stat moldovenesc, denumirea acesteia de-a lungul vremurilor, situaţia românilor sub administraţia rusă şi apoi, cu intermitenţe, sub cea sovietică, situaţia şi evoluţia demografică etc. Totuşi nu se poate spune că problema zonei geografice delimitată de Prut, Nistru şi Marea Neagră a fost epuizată, mai ales în condiţiile când noi şi noi ştiri referitoare la acest spaţiu aduc date importante pentru descifrarea unor puncte de vedere rămase neclarificate.
În ultima vreme interesul pentru istoria Republicii Moldova a dus la descoperirea multor izvoare istorice şi la punerea în circuitul cercetării ştiinţifice a noi fonduri de documente păstrate în arhivele ruseşti, otomane, la Chişinău şi la Bucureşti. Multe din lucrările şi studiile apărute în ultimele două decenii au adus, pe baza acestor noi informaţii istorice, la completări, clarificări, precizări şi nuanţări importante asupra istoriei comune a românilor de pe ambele maluri ale Prutului până la 1812 şi după acest an.
Chiar din momentul când teritoriul invocat a intrat sub administraţia rusă, identitatea istorică a locuitorilor a fost recunoscută sub toate aspectele de către ţarul Rusiei, Alexandru I, prin semnarea „Regulamentului privind constituirea administraţiei provizorie în Basarabia”6, intrat în vigoare la 2 august 18127, prelungit până la 1828, prin păstrarea aceloraşi forme, cu unele mici ajustări, de organizare administrativ-teritorială şi chiar a aceloraşi forme de guvernare şi justiţie.
În această direcţie se înscrie şi un document descoperit recent în colecţia „Achiziţii Noi”, aflată în păstrare în depozitele Arhivelor Naţionale ale României. Această colecţie, care conţine peste 31.000 de pachete, s-a constituit în 1950, prin comasarea mai multor colecţii şi microfonduri personale8. Stocul de acte este încă puţin cercetat, poate din lipsa cunoaşterii lui sau a lipsei unor instrumente de lucru, în ciuda faptului că există inventare pentru toate documentele din această colecţie, puse la dispoziţia cercetătorilor, istoricilor şi a tuturor iubitorilor de istorie. Este un argument în plus că nu dovezile ne lipsesc, ci interesul pentru ele. De curând Arhivele Naţionale au publicat în seria Indici cronologici9, reluând după aproape patru decenii şi jumătate o veche tradiţie, două volume de instrumente ştiinţifice arhivistice privitoare la Colecţia „Achiziţii Noi”10.
Documentul, pe care îl publicăm pentru prima dată, este un „Perilipsis a ţinuturilor, târgurilor, satelor şi a lăcuitorilor din Moldova şi Basarabia. 1812”. Actul supus discuţiei noastre provine dintr-un fond personal al lui I. Krupenscki11, alcătuit din 25 de pachete de documente, care cuprind aproape 2300 de unităţi de păstrare12. Nu cunoaştem împrejurările în care acesta a ajuns în posesia arhivelor, dar se ştie că fondul respectiv, împreună cu alte 45 de mici fonduri personale şi familiale a format, la un moment dat, colecţia „Documente de familie”. Apoi, prin reorganizarea din 1950 a unor fonduri şi colecţii arhivistice păstrate în Arhivele Statului, cum se numea pe atunci, urma să fie inclus în marea Colecţie cunoscută sub numele de „Achiziţii Noi”.
Iată documentul:
Perilipsis13 a ţănuturilor, târgurilor, satelor şi a lăcuitorilor
din Moldova şi Basarabia. 1812
 
Ţănuturile
Târguri
Satele
Lăcuitori (birnici)14 bez15 boeri, străini şi preoţi diaconi
1.
Suceava
3
128
8.687
2.
Niamţul
2
126
7.613
3.
Romanu
1
84
4.935
4.
Bacău
2
98
6.727
5.
Putna
4
134
10.439
6.
Tecuciu
2
104
6.900
7.
Covurlui
1
68
4.483
8.
Tutova
1
91
4.290
9.
Vaslui
1
88
2.765
10.
Fălciu
2
94
5.804
11.
Greceni
14
990
12.
Codru
1
13
1.064
13.
Hotărniceni
17
2.812
14.
Orhei
3
234
14.157
15.
Soroca
4
138
7.636
16.
Herţa
1
26
2.001
17.
Dorohoi
1
65
5.002
18.
Botăşăni
1
72
4.452
19.
Hârlău
2
80
4.641
20.
Cărligătura
1
46
1.788
21.
Hotinu
3
169
13.076
22.
Iaşii
2
184
10.695 cu târgul Iaşii
23.
Bender
Akkermanu
Chilie
Căuşăni
4
70
2.789
întru aceste trei isprăvnicii16 a Basarabiei mai sănt bejănari17 sărbi de peste Dunăre cari ne sănt supt ocârmuire(a) Divanului şi după ştiinţa ce este sănt 4.000, însă trei ţăn(u)turi să numără Benderul cu celelante şi Tomarova şi Ismailul, cari sănt arătate şi aceste din dos.
24.
Tomarova
1
19
516
25.
Ismailul
1
5
120
 
 
44
2.167
134.382 fac piste tot după catagrafie18 de trei ani, iar acum să poate socoti la Visteri(e) unu sporu.
 
Veniturile ce să iau acum după celu mai de pre urmă an a întrării oştilor rusăşti şi cât dau lăcuitorii pentru oşti.
 
lei
Ce s-au luat într-un an de la târgurile ţării, numai de la birnici, precum şi de la jădovii19 de prin sate, fiindcă de la toţi birnicii creştini a satelor din toată ţara birul, care iera a Visteriei, cuprinde în vreme domnilor 1.813.118 lei, s-au rădicat şi dintru ace sumă numai aceştie să străngu, cari cuprinde
42.029
Dajdie20 mazăililor21 şi a ruptaşilor22 din toată ţara, banii Visteriei cari plătescu în patru dajdii, tot după închipuire ce plăte în vreme domnilor, cuprinzând:
49.967
 
91.996
Birul dughenilor23 şi a crâşmilor de pen tărguri, dare ce legiuită cari să strângi o dată într-un an, iarna
46.595
 
138.591
Şi pe aceşti bani, în sumă de 138.591 lei, ce s-au strânsu la mazăli ruptaşi, dugheni şi crâşme, au mai dat şi banii răsurilor24 câte 15 par(ale) de tot leu, cari s-au luat pentru lefile celor ce slujăscu şi cuprind
51.971
Ceea ce să ie pe an de la lăcuitorii birnici a satelor, supt nume de răsuri pentru lefile celor ce slujăscu, adecă fiindcă sănt rădicaţi banii Visterii, dau căte 15 par(ale) răsura la leu, să strângu pentru lefi, îns(ă) cu scăderi şi aceştie, din ceea ce să lua în vreme domniilor pentru slăbăcesăne lăcuitorilor, cuprinzând într-un an
459.496
De la ruptele Visterii ce dau de doă ori într-un an la Svete25 Ghiorghi şi Svete Dimitrie, cuprinzând într-un an cu neguţătorii hrisoviţi26 şi sârbii
44.168
De la jădovii hrisovoliţi27 de prin târguri cari plătescu de patru ori într-un an cuprind
45.010
 
739.236
De la ţiganii ocârmuirii, ce să nume domneşti şi plătescu acum patru dări într-un an
104.304
Ce s-au luat de la lăcuitorii birnici din toată ţara, bez Basarabie, banii Porţăi, cărnii, la trei luni un şfert, patru şferturi cuprindu
351.740
Ce s-au luat doă şferturi, a lui Svete Ghiorghiişi Svete Dimitrii, de la forştaturile28 Basarabiei, Benderiul, Akkermanu şi Chilie cuprind
8.548
Ce s-au luat din forştatul cetăţii Hotinu, iarăşi într-un an doă dări, la Svete Ghiorghii şi Svete Dimirii, cari cuprind
4.630
Ce s-au luat din moşăile celi ramase a Hotinului, cari pără căndu să vor găsi stăpânii au rămas a coroanii, cari cuprind
14.443
Ce s-au luat pentru pâine controbuţie spre îndestulare oştilor într-un an, adecă 342.442 lei, de la lăcuitorii birnici 50.000 lei, de la mănăstiri 140.758 lei, s-au făcut adăogiri câte o para de toată vadra 175.590 lei, iarăşi de la lăcuitorii birnici ce s-au înplinit înpreună cu banii Porţii, cărnii 80000 lei, banii orzului menzălului29 ce ave să iei lăcuitorii plată şi s-au oprit, iar în controbuţie 211.274 lei s-au înplinit de la jâdovii hrisovoliţi din toate târgurile şi de la mezili ruptaşi, rupte a Visterii neguţători hrisoloviţi, sărbi, postelnicei30, sudeţi31 şi alte stări, iar pentru un an curgători au dat şi boierii spre a înlătura birnicilor .....32, cari aceste sănt pentru anu 1811, cuprind
990.064
 
2.212.965
Slujba gorştinii33 de pe ai34 cât(e) 9 par(ale) şi un ban, cari s-au vândut
177.000
Şi iarăşi din slujba goştinii ce s-au adaos căt trii parale şi doi bani pentru numeri banilor poştilor
212.390
Slujba desătenii35 de pe stupi şi rămători36 căt 8 parale, cari s-au văndut
156.000
Slujba vădrăritului37 di pe vin căt(e) trii parale şi un ban de vadră38 bez paral(e) cari s-au văndut
305.000
Ocnele sării cari după suma de acum cuprindi
220.000
Vama din toată ţara cuprindi
336.050
Cifertul39 holerei ce să ia cât(e) 60 parale de vadră după vănzare de acum, cuprindi
220.000
Venitul Basarabii, adică vânzăre(a) moşiilor şi a cămpului la ocupcicii40 ce sănt, nedând ialoviţăle41 şi răsurile acii lăcuitori, iar venitul după vânzare cuprindi
310.000
Zăciuala banului milii şi a răsurilor obicinuite din desăteni, goştină şi vădrărit
130.000
cuprind pist(e) tot aceste ce s-au luat în bani
4.279.411
 
Osăbit din banii ci s-au dat precum să arată, apoi s-au mai dat în natură aceste ci să arată în gios, cari socotindu-să pe uşor în bani s-au arătat şi soma banilor cănd s-ar fi dat plată la lăcuitori
Pentru 6 milioane puduri42 fân ci să cosască şi să le care pe la staţii pentru oşti pe tot anu căt 20 parale, socotindu-să pudul pentru cosătul şi căratul alcătuiesc
3.000.000
Şi iarăşi pentru 10 mii stoguri43 lemni ci să dau pentru spitalurile din Eşi şi din toată Moldova şi Basarabia, socotindu-să câte 20 lei stogul, alcătuiesc
2.000.000
Şi iarăşi pentru alte cinci mii stogui lemni a cfarturilor din Eşi şi de la celelalte locuri alcătuiesc
100.000
Şi iarăşi pentru 1.100 stoguri fân al poştilor, câte 236 lei stogul, socotindu-să bez câte 9 lei ce plătesc ţiitorii poştilor, alcătuiesc
298.600
Şi iarăşi pentru hacul44 a 1.100 surugii cari dă ţara cu măncari şi înbrăcămintea lor, câte 400 lei hacul unui surugiu45, alcătuiesc
440.000
Şi iarăşi pentru cari di podvărituri46, cărătura di priviant47 treceri di oşti, cărătura di altelerii de slujbe pe la cfartiruri48, a fară di puţinu progon49 ci să plăteşte la unile, să socoteşti după măsurată plată, de s-ar fi dat lăcuitorilor, să pot gâci că numai cele ştiute podvărituri pe an să mai alcătuiesc
800.000
Să puni în legături somii şi banii ci s-au dat precum sănt arătaţi
4.788.600
 
4.279.411
Această somă faci pe tot anu
9.068.011
 
Afară de aceste arătari, apoi s-au mai dat cherestele pe la cetăţi: Hotin, Ismail Chilia, Brăila şi salahori lucrători ce să dau pe la cetăţi, magazanile cari să fac în tot, părţi pentru pusul privantului mai mult decăt 5000 stoguri, afară de faceri şi întocmiri tuturor poştelor şi întocmiri drumurilor, de faceri şurilor de altelerii, de faceri grajdurilor pentru caii oştilor şi afară de altele mici şi necunoscut s-au slujbi, iar apoi afanisire50 ţării cu transportul cel cumplit al ernii din anii trecuţi, cari di să vor socoti apoi alcătuiesc la 2.000.000 lei51”.
Documentul publicat este redactat în grabă după cum arată şi linia despărţitoare între partea veniturilor ce se preconizează a fi strânse în anul în curs (1812) şi cheltuielile care s-au făcut, în anul precedent, pentru întreţinerea oştilor ruseşti şi se compune din două părţi. Nu se cunoaşte de către cine a fost întocmit acest rezumat şi nici în ce scop.
În partea de început sunt prezentate denumirile ţinuturilor, însoţite cu numărul târgurilor, satelor şi a locuitorilor birnici, boieri, străini, preoţi şi diaconi. Din titulatura documentului se vede că acesta este o dare de seamă prescurtată a condicii vistieriei alcătuită pentru „celu mai de pre urmă an a intrării oştilor rusăşti”, adică pentru anul 1812. Condicile de vistierie conţineau, în general, pe lângă numele ţinuturilor, şi denumirea târgurilor şi a satelor cu numele contribuabililor52. Trebuie arătat că la calcularea veniturilor de la populaţie s-a ţinut cont de recensământul făcut în 1809, adică „după catagrafia de trei ani”, cum se precizează în „Perilipsisul” pe care îl supunem atenţiei cercetătorilor.
Partea a doua a documentului cuprinde felurite dări care s-au colectat de la populaţie în anul 1811. Între contribuabili sunt pomeniţi: birnicii şi jidovii târgurilor, mazilii, ruptaşii, dughenele, cârciumile, „locuitorii birnici a satelor” şi ţiganii. Aceştia erau obligaţi să plătească la vistieria ţării „birul”, diferite „dăjdii” şi „răsuri”. Un loc aparte îl ocupă veniturile strânse de la locuitorii Basarabiei, adunate în „patru şferturi” de la „forştaturile Basarabiei, Benderu, Akermanu şi Chilie”, şi de la „forştatul cetăţii Hotinu”, precum şi cele provenite „din moşiile celi rămase a Hotinului” şi din „vânzarea moşiilor şi a câmpului” din Basarabia. La acestea se adaugă veniturile strânse din vânzarea diverselor slujbe (gorştinii, deseatinii şi vădrăritului), de la ocnele de sare şi de la vămi, precum şi din plătirea sub formă de contribuţii „pentru îndestularea oştilor” pentru pâine şi orz. Pe lângă aceste dări băneşti, care însumează aproape 4.300.000 lei, populaţia a fost supusă la suportarea unor contribuţii „în natură”, constând din fân, lemne, „care de podvărituri”, cărăuşie, „salahori lucrători” la cetăţi, magazii, reparatul drumurilor, poştelor, atelierelor, grajdurilor etc., care, socotite în bani, se ridică la impozanta sumă de 4.788.600 lei. În total, contribuţia Ţării Moldovei şi a Basarabiei la susţinerea războiului de către Rusia împotriva Porţii otomane s-a ridicat la enorma sumă de peste 9.000.000 lei. Dionisie Fotino, referindu-se în cronica sa la greutăţile suferite de locuitorii Moldovei în timpul războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812, arată că la plecarea după şase ani a oştilor ruseşti, ai căror ofiţeri nu erau prea delicaţi, „bieţii locuitori au rămas dezbrăcaţi şi strâmbătăţiţi”53.
Documentul prezentat constituie un izvor istoric important pentru clarificarea organizării administrativ-teritoriale a Ţării Moldovei înainte de încheierea Congresului de pace de la Bucureşti din mai 1812, precum şi o oglindă veridică asupra preţului pe care l-au plătit românii răsăriteni la purtarea războiului Rusiei împotriva Porţii Otomane. Drept recunoştinţă pentru această contribuţie, care nu va putea niciodată descrisă în întregime, Rusia i-a mai răşluit jumătate din teritoriul ţării.
 
Note
1 Johann W. Zinkeisen, Geschichte des osmanschen Reiches in Europa, Gota, vol. 7, 1859; N. Iorga, La vérité sur le passé et le présent de la Bessarabie, Bucharest – Paris, 1922; Martomme Emmanuel de, La Bessarabie, Paris, 1919; idem, Choses vues en Besarabie, Paris, 1919; A. Babel, La Besarabie. Etude hist., ethn. et econ., Paris, 1926 etc.
2 А. Н. Петров, Война России с Турцией. 1806-1812 гг, Sankt Petersburg, 1887; Leon Casso, Rusia şi bazinul dunărean, apărută la Moscova, 1913 (în ruseşte) şi apoi tradusă în româneşte de către Şt. Gr. Berechet. Prefaţă de Apostol Stan. Traducere din ruseşte şi studii introductive de Şt. Gr. Berechet, Bucureşti, 2003; Л. Н. Александи, Бессарабия и бессарабский, Moscova, 1924; П. Н. Батюшков, Бессарабия. Историческое описание, Sankt Petersburg, 1892; A. L. Narociniţki, Politika Rossii na Balkanah v 1801-1812 gg. v svete novoi dokumentalinoi publikaţii, Moskva, 1966 etc.
3 Ismail Fehmi, Bükreş andlaşmsinin müzakeresi 1811-1812 (Tratativele pentru pacea de la Bucureşti, 1811-1812), în „Belleten”, cilt XLVI, sa. 181, Kurumu Türk Tarih Basimevi, Ankara, 1982; Mustafa A. Mehmed, Documente turceşti privind Istoria României, vol. I-III, Bucureşti, 1976, 1983, 1986; V. Veliman, Relaţiile româno-otomane, (1711.1812). Documente turceşti, Bucureşti, 1984.
4 Al. Boldur, Istoria Basarabiei, Bucureşti, 1992; idem, Autonomia Basarabiei sub stăpânirea rusească în 1812-1828, Chişinău, 1929;I. Nistor, Războiul ruso-turc din 1806-1812 şi pierderea Basarabiei, Cernăuţi, 1938; I. Nistor, Basarabia şi relaţiunile româno-ruse, Bucureşti, 1927; idem, Istoria Basarabiei, Chişinău, 1991; Z. Arbore, Basarabia în secolul XIX, Bucureşti, 1898 etc.
5 Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri până în epoca modernă, Chişinău, 1992; I. Jarcuţchi, V. Mischevca, Pacea de la Bucureşti, Chişinău, 1993; Ion Chirtoagă, Evoluţia semnificaţiei teritoriale a noţiunii Basarabia, în „Revista de istorie a Moldovei”, nr. 2, Chişinău, 1994; P. Cazacu, Moldova dintre Prut şi Nistru. 1812-1918, Chişinău, 1992; A. Moraru, Istoria românilor, Chişinău, 1995; Alexei Agachi, Ţara Moldovei şi Ţara Românească sub ocupaţia militară rusă (1806-1812), Prefaţă de prof. univ. dr. Dumitru Vitcu. Indice de nume de dr. Alexandrina Ioniţă, Iaşi, 2008; Vl. Mischevca, Moldova în politica marilor puteri la începutul secolului al XIX-lea, Chişinău, 1999; Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută, Chişinău, 1993 etc.
6 Apud Dinu Poştarencu, Anexarea Basarabiei la Imperiul rus, Chişinău, 2006, p. 29-31.
7 Ibidem, p. 28.
8 Marcel-Dumitru Ciucă, Silvia Vătafu-Găitan, Colecţia Achiziţii Noi. Indice cronologic nr. 25. Vol. I (Sf. Sec. XIII – 1685), Bucureşti, p. III.
9 În seria Indici cronologici au fost publicate nr. 1-24, cuprinzând fondurile: Arhiva Mitropoliei Ţării Româneşti (1365-1890), Indice cronologic nr. 1, Bucureşti, 1961; apoi Actele secţiei Bunuri Publice – Bucureşti,nr. 2, 5, 6, 7, 12, 14, 16, 17, 19,20, 23, Episcopia Buzău, nr. 3; Actele Serviciului Documente istorice, nr. 4, 8; Documente istorice, nr. 10, 13, 15. Ultimul număr al seriei menţionate, nr. 24, este consacrat Actelor militare (Arhivele Stastului Timişoara). Ele ne dau o radiografie concentrată a principalelor informaţii cuprinse în fiecare unitate arhivistică, reducând mult timpul de căutare şi orientare a cercetătorilor şi istoricilor în multitudinea documentelor aflate în aceste fonduri şi colecţii.
10 Marcel-Dumitru Ciucă, Silvia Vătafu-Găitan, op. cit., p. VI.
11 Cum arată ştampila de înregistrare a actului sub nr. 543.
12 Marcel D. Ciucă, Colecţia „Achiziţii Noi”. Tabel de corespondenţa cotelor, situaţia numerică şi cronologia pe pachete, în „Revista Arhivelor”, an LIII, vol. XXXVIII, nr. 1, Bucureşti, 1976, p. 60-61.
13 Perilipsis = listă de acte; în text: cuprindere, enumerarea unităţilor fiscale şi a categoriilor de contribuabili.
14 Birnic (birnici) = persoană supusă la plata birului.
15 Bez = afară de ...; lăsând la o parte ...; fără.
16 Isprăvnicie = unitate administrativă.
17 Bejănari (bejenar) = fugar, emigrant, pripeag, hoinar, rătăcitor din loc în loc; în text: emigranţii veniţi din sudul Dunării.
18 Catagrafie = recesământ; în text: inventar al veniturilor pe unităţile fiscale (ţinuturi, ocoale, târguri, sate).
19 Jidovi = evrei.
20 Dajde = impozit, dare, bir.
21 Mazăli (mazili) = categorie socială provenită din boierii fără dregătorie.
22 Ruptaşi = lucrător cu ruptul; în text: categorie fiscală privilegiată care plătea numai anumite dări.
23 Dughene (dugheană) = prăvălie mică.
24 Răsură = dare suplimentară din care se plătea leafa slujbaşilor publici.
25 Svete = Sfânta.
26 Aşa în text; corect: hrisovoliţi.
27 Hrisovoliţi = categorie fiscală plătitoare de dări, potentaţi sau privilegiaţi conform unui hrisov domnesc.
28 Forştaturi = cetăţi;
29 Menzăl (menzil) = instituţia poştei; serviciu de poştă cu diligenţe şi cai, pentru transportul călătorilor şi a corespondenţei.
30 Postelnicei (postelnicel) = slujbaş al curţii domneşti; ostaş sub ordinele postelnicului.
31 Sudeţi = judecători mărunţi locali.
32 Rupt.
33 Gorştină (goştina) = desemna darea pe oi şi pe porci.
34 Ai = an
35 Desătenii = cei care încasau darea (desetina) pe stupi şi porci.
36 Rămători (râmător) = porci.
37 Vădrărit = dare, impozit pentru fiecare vadră de vin.
38 Vadra = găleată puţin adâncă folosită ca unitate de măsură a lichidelor; în text: a vinului.
39 Şfert (cifert) = a patra parte din suma fixată pentru plata dărilor către visteria statului.
40 Ocupcici = ocupanţii ruşi.
41 Ialoviţe (ialoviţă) = vacă mare; în text: dare asupra vitelor mari.
42 Puduri = unitate rusească de măsură a masei (în text a fânului).
43 Stoguri = unitate de măsură a volumelor; grămadă mare de lemne.
44 Hacul = darea surugiilor.
45 Surugii = vizitiu care conduce diligenţele, poştaleoanele sau trăsurile boiereşti.
46 Podvărit = cărăuşie obligatorie la care erau supuşi ţăranii în vreme de război.
47 Privant (proviant) = provizie de hrană.
48 Cfarturi (cvartir) = locuinţă temporară a unui grup de oameni în trecere; locuinţă cu caracter provizoriu; în text: cartier milirar.
49 Progon = plata carelor luate pentru nevoile oştilor ruseşti.
50 Afanisire (afanisi) = a nimici, a prăpădi.
51 Arhivele Naţionale – SANIC, Colecţia „Achiziţii Noi”, CXXX/7. Orig.
52 A se vedea Condicile de vistierie publicate de: Corneliu Istrati, Condica Visteriei Moldovei din anul 1816, Iaşi, 1979; Sămile Visteriei Ţării Moldovei. Vol. I (1763-1784), Editate de Ioan Caproşu, Iaşi, 2010.
53 Dionisie Forino, Istoria generală a Daciei sau a Transilvaniei, Ţării Munteneşti şi a Moldovei, Traducere din greceşte de George Sion, Bucureşti, 2008, p. 396.