Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

LA ACADEMIA ROMÂNĂ

ADEVĂRUL DESPRE NOI

DIMENSIUNI ALE CONTINUITĂȚII ROMÂNEȘTI

PRECURSORII DESPRE UNIRE

COŞERIANA

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

INTERFERENŢE

CUVINTE DEZVELITE

GRAMATICĂ

AD LITTERAM

INEDIT

RECITIREA CLASICILOR

ECOURI, REFLECȚII

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

POESIS

CRITICĂ, ESEU

SINTEZE

PRO DIDACTICA

ÎNSEMNE IDENTITARE

PORTRET

DIALOGUL ARTELOR

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

STAREA DE VEGHE

Suntem ce-am fost, vom fi ce suntem

Ilinca ROŞCA

Alte articole de
Ilinca ROŞCA
Revista Limba Română
Nr. 4-6, anul XII, 2002

Pentru tipar

Acei micuţi care au participat, purtaţi în braţe de părinţi, la marile evenimente de la 1989, construiesc astăzi ei înşişi baricade. Îşi iau examenul la o disciplină pe care nici un minister, nici un guvern, nici o justiţie nu poate să o anuleze – conştiinţa. Mai mult de un deceniu ei au respirat aerul curăţat de ideologii mincinoase, au cunoscut libertatea imaginaţiei şi a gândului, şi-au format caracterele firesc, nestingheriţi de complexul teribil al inferiorităţii.
Protestele, începute în ianuarie anul curent în Chişinău, susţinute de profesorii şi tineretul studios din instituţiile de învăţământ de toate gradele din capitală şi din multe şcoli din alte localităţi ale republicii, întru apărarea limbii române şi a istoriei neamului, au demonstrat încă o dată unora, care încearcă să jongleze cu cele mai durute şi mai vulnerabile atribute ale fiinţei noastre naţionale, că ne-am ridicat definitiv, că ceea ce creşte după noi este rodul adevărului şi al anilor lungi de credinţă şi răbdare, că am lăsat în urmă povara fricii şi a umilinţelor şi că nu mai acceptăm nici o cale de întoarcere.
Această nouă generaţie a unui nou mileniu, care simte cu inima şi trăieşte cu raţiunea drepturile sale şi ale poporului său, este un element purificator în sângele copleşit de oboseală şi deziluzii al neamului, este speranţa noastră, a tuturor celora care, în drumul sisific pe care suntem condamnaţi să-l parcurgem, am pierdut din curaj, putere sau demnitate.
Drept contraargument pentru cei care consideră că tineretul care a protestat a fost manipulat, că a ieşit în stradă pentru bani, că este incapabil să înţeleagă problemele din societatea în care trăieşte, prezentăm un sondaj de opinii, realizat printre elevii de la diferite licee, sondaj ce oferă o imagine uimitoare: o gândire matură şi lucidă, o bună cunoaştere a realităţilor istorice, multă inteligenţă şi sensibilitate, o adevărată şi sinceră iubire de ţară, suflete curate, necorupte, neîntinate de perfidie şi duplicitate, precum şi o extraordinară dorinţă de viaţă, de libertate, de comunicare şi implicare.
Orice ţară, orice stat care tinde spre prosperitate, spre progres, spre o societate deschisă, s-ar mândri cu astfel de copii, pentru că ei sunt soluţia. Ei sunt mesagerii viitorului.
 
În aceste zile voi scrieţi nişte pagini de Istorie. Care este esenţa lor?
Grigore Garaz, cl. XII, Liceul “D. Alighieri”: Aş vrea ca acţiunile ce au loc la Chişinău să fie interpretate drept o tendinţă a noastră de a ne determina ca naţiune şi nu drept o simplă grevă.
Mihai Ursu, cl. XII, Liceul “D. Alighieri”: Luptăm împotriva ideologiei comuniste, a rusificării şi pentru consolidarea spiritului românesc în Basarabia.
Daniela Ţonu, Liceul “V. Alec­sandri”:Ne apărăm conştiinţa naţională, care se formează şi se dezvoltă pe baze lingvistice, literare şi istorice. Fără această conştiinţă, existenţa unei naţiuni este imposibilă.
Iana Chiriac, cl. XI, Liceul “V. Alecsandri”:Poporul român de la începuturi trăieşte în permanentă căutare de libertate şi independenţă. Şi astăzi de asemenea ne cerem Dreptatea!
Liuba Cavcaliuc, cl. XI, Liceul “V. Alecsandri”: Aici şi acum se pune în discuţie viaţa noastră din prezent, trecut şi viitor!
Mihaela Ciobanu, cl. VII, Liceul “Gh. Asachi”:Nepoţii noştri vor şti despre protestul nostru şi cred că vor fi mândri că le-am apărat Istoria!
Otalia Onţa, cl. X, Liceul “Gh. Asachi”: Vrem să demonstrăm ingraţilor care au uitat de unde vin că românii sunt stăpâni la ei acasă!
Rodica Chelea, cl. XI, Liceul “Ion Creangă”: Noi vrem să îndreptăm cursul istoriei noastre spre democraţie şi progres.
Elena Ghidirim, Colegiul de Informatică: Vrem să ne menţinem identitatea. Guvernanţii actuali spun că zece ani au crescut copii pentru România. Dar de acum încolo, introducând “Istoria Moldovei” şi studierea obligatorie a limbii ruse, pentru cine vor să crească copii?
Natalia Butenco, Colegiul de informatică: “Superiorii” noştri cred că noi nu ştim ce vrem. Ştim foarte bine ce vrem. Suntem realişti. Aceste evenimente vor intra în istorie, dar numai de noi depinde cum vor fi comentate.
Marin Movileanu, Liceul “Prometeu”:Vrem să ne demonstrăm nouă înşine şi mai apoi lumii întregi că în “aste inimi curge sânge de roman” şi că nu vom renunţa niciodată la identitatea naţională şi la pământul strămoşesc.
Natalia Ciobanu, Liceul “Prometeu”: Avem curajul să zicem “Nu!” comunismului din a cărui cauză au suferit părinţii noştri!
Lia Macovei, Liceul “Prometeu”:Noi nu vrem să ne purtăm sufletele sub mască!
 
“Limba Română – unica stăpână!” a fost una dintre cele mai sugestive lozinci scandate în Piaţa Marii Adunări Naţionale. De ce nu ar putea fi stăpână limba moldovenească sau rusă?
Tatiana Spânu, cl. IX, Liceul “D. Alighieri”: Limba moldovenească nu a fost şi nu este decât o invenţie a politicienilor, o minciună de sorginte stalinistă cu ajutorul căreia vor să ne întunece minţile, să ne facă să credem că suntem diferiţi de fraţii noştri de peste Prut.
Grigore Garaz, cl. XII, Liceul “D. Alighieri”:Limba moldovenească nu există decât în art. 13 din Constituţia Republicii Moldova, adoptată de către cei care nu vor să recunoască adevărata noastră identitate. Falsitatea respectivului articol poate fi argumentată simplu şi de către oricine. Cine poate, de exemplu, traduce un text din română în moldovenească şi viceversa. La fel cum nu există limba ardelenească, oltenească, nu există nici limba moldovenească, ci numai una: cea română. Deci, se mai poate pune problema ca o limbă ce nu există să fie stăpână!? Cât despre limba rusă, nu văd de ce un grup etnic ar avea dreptul şi puterea să-şi impună limba într-un stat ce nu le aparţine?
Tatiana Garaz, cl. IX, Liceul “D. Alighieri”: Limba română este cea care va domni în inimile noastre, cu ea ne-am născut şi cu ea vom muri. Limba rusă, fiind o limbă străină, nu are ce stăpâni pe pământurile noastre.
Ludmila Gaber, cl. XI, Liceul “V. Alecsandri”: Un popor care este din talpă român şi prin ale cărui vene curge sânge de român nu poate vorbi decât o singură limbă. Unică! Aceasta este limba română. Nici nu poate fi vorba de limba rusă care nu ştiu de ce nu-şi găseşte loc în ţara ei.
Daniela Ţonu, Liceul “V. Alecsandri”: Limba română cu toate formele sale dialectale este depozitul sfânt al geniului naţional şi în care se exprimă toate sentimentele poporului român. Ea este un simbol al naţiunii noastre. Iată de ce doar Limba Română trebuie să fie stăpână.
Irina Ceban, cl. X, Liceul “Gh. Asachi”: Limba moldovenească este o invenţie a neprietenilor noştri care, având scopuri politice, au încercat să ne facă să uităm de originile noastre. Pe un teritoriu locuit de români limba rusă este o intrusă.
Victor Petrov, cl. XI, Liceul “Ion Creangă”: Limba moldovenească este un regionalism şi este absurd să inventezi o limbă pe baza regionalismelor.
Călin Zaporojanu, cl. XI, Liceul “Ion Creangă”: Dacă e să vorbim în termeni biologici, limba moldovenească este un mutant monstruos al limbii române. Vrem să vorbim limba maternă şi nu o schimonosire jalnică a ei.
Cristina Baiu, cl. XII, Liceul “Ion Creangă”: Există o singură limbă – română şi un singur popor – român. Oare chiar, din patru în patru ani, trebuie să demonstrăm fiecărei guvernări acest lucru?
Alina Golehin, cl. IX, Liceul “Ion Creangă”: Limba română este o cetate misterioasă şi trainică pe care nu va putea s-o distrugă nimeni, pentru că ea nu este zidită din var şi cărămidă, ci are formă rotundă de horă, acoperiş de frunză verde, praguri de dor şi alean şi inimile noastre cusânge românesc.
Olga Danilov, Colegiul de Informatică: De ce noi, populaţia majoritară şi autohtonă, trebuie să învăţăm limba câtorva procente de ruşi care locuiesc pe pământul nostru?
Lia Macovei, Liceul “Prometeu”: Limba Română este simbolul continuităţii poporului român pe acest teritoriu românesc.
 
Probabil aveţi colegi sau prieteni alolingvi. Le cunoaşteţi felul de a gândi. Ce-ar putea să-i determine să ne vorbească limba?
Ana Buşan, cl. X, Liceul “Gh. Asachi”: O metodă eficientă care i-ar determina pe colegii noştri alolingvi să vorbească româneşte este stabilirea unui cadru juridic adecvat pentru folosirea unei singure limbi de stat – cea română.
Stela Andrei, cl. X, Liceul “Gh. Asachi”: O constituţie mai strictă în acest sens şi, nu în ultimul rând, dorinţa noastră de a ne impune valorile.
Rodica Chelea, cl. XI, Liceul “Ion Creangă”: Ei nu ne vorbesc limba fiindcă noi vorbim limba lor. Doar atunci când noi cu adevărat ne vom iubi graiul şi vom da dovadă de devotament faţă de el vorbindu-l, doar atunci ei vor fi determinaţi să ne cunoască şi recunoască limba.
Olga Anghelici, cl. IX, Liceul “Ion Creangă”: În primul rând, respectul. Aflaţi pe un teritoriu istoric dintotdeauna românesc, ei sunt obligaţi moral, cel puţin din consideraţie pentru cei cu rădăcini aici, să vorbească în limba maternă a acestora, să le preţuiască valorile naţionale şi să nu intervină în soarta lor.
Elina Pleşca, cl. XI, Liceul “Ion Creangă”: Pe lângă faptul că limba română este o limbă armonioasă, bogată şi melodioasă, ea este limba ţării noastre, cea pe care ar trebui să o vorbească fiecare locuitor al acestui stat, oricând şi oriunde. Şi mai important este felul în care o vorbeşte, care trebuie să arate respect şi cultură.
Linda Plăcintă, cl. VIII, Liceul “Gh. Asachi”: Mulţi dintre prietenii mei alolingvi consideră că nu trebuie să fie introdusă limba rusă ca a doua limbă de stat, fiindcă oricum sunt multe şcoli şi facultăţi ruse.
Olga Guriţanu, cl. VIII, Liceul “Gh. Asachi”: I-aş provoca să vorbească româneşte, iar dacă ar avea nevoie de ajutor, i-aş ajuta să vorbească în limba noastră.
opinia cl. X, Liceul “Gh. Asachi”: Dacă vor să le fie respectate drepturile, ei trebuie, la rândul lor, să respecte legile acestei ţări. de ce un american, sirian, francez, neamţ etc., aflaţi doar “în trecere” prin Republica Moldova, ne învaţă limba, iar un alolingv “de pe loc” nu vrea să cunoască limba statului al cărui cetăţean este?
Tatiana Galeriu, cl. XI, liceul “V. Alecsandri”:Eu le-am spus prietenilor mei că o dată ce locuiesc aici, trebuie să vorbească limba mea română, iar eu, dacă voi pleca la ei în ţară, voi vorbi limba lor. Mie îmi sunt scumpe limba şi istoria neamului meu, aşa precum lor le sunt scumpe limba şi istoria neamului lor.
Ana Garaz, cl. XI, Liceul “V. Alecsandri”: Intelectul, cultura, bunul-simţ îl pot determina pe un om să studieze limba ţării în care trăieşte.
Vitalina Mocanu, cl. X, Liceul “D. Alighieri”: Cred că alolingvii care trăiesc pe acest tărâm românesc ar trebui să spună mulţumesc că au o Patrie, un nume, aspiraţii şi drepturi. Drept răsplată pentru ţara care i-a primit la sânul ei, ar trebui să-i vorbească limba.
Grigore Garaz, cl. XII, Liceul “D. Alighieri”: Folosirea limbii române în toate domeniile de activitate: industrie, în sferele de deservire şi învăţământ îi va determina pe alolingvi (indiferent de vârstă, sex, categorie socială) să înveţe româna.
L. Istrati, Colegiul de Informatică: Trebuie să creăm situaţia în care ei să fie nevoiţi să ne vorbească limba.
Victor Cernelean, Colegiul de informatică: Atâta timp cât se consideră superiori nouă, nu vor învăţa limba română.
Constanţa Popa, Liceul “Prometeu”: Reprezentanţii grupurilor etnice din Republica Moldova trebuie să aibă conştiinţa de cetăţeni ai acestui stat. Autorităţile ar trebui să prevadă un examen la limba română şi la Istoria Românilor pentru toţi cei care vor să locuiască pe acest pământ.
Alexandru Cojocaru, liceul “Prometeu”: Totul depinde de comportamentul nostru. Dacă noi nu ne respectăm şi nu ne iubim suficient limba şi ţara, cum ar putea ei să le respecte şi să ne respecte?
 
Cum argumentaţi necesitatea de a studia “Istoria Românilor” şi nu “Istoria Moldovei”?
Lilia Sârghi, cl. X, Liceul “Gh. Asachi”: Noi, românii dintre Prut şi Nistru, formăm un singur popor cu românii de peste Prut. Acceptarea “Istoriei Moldovei” ar însemna renunţarea la trecutul nostru, la calitatea noastră de români. Cine îşi neagă izvoarele?
Antonina Culicov, cl. X, Liceul “Gh. Asachi”: Pornind de la afirmaţia lui Eminescu: “De la romani ne tragem, din Dacia traiană”, suntem mândri de etnogeneza noastră.
Ina Cirimpei, cl. X, Liceul “Gh. Asachi”: Istoria Moldovei este studiată în cadrul “Istoriei Românilor” şi nu putem învăţa “Istoria Moldovei” fără a cunoaşte trecutul întregului popor român.
Tatiana Spânu, cl. XI, Liceul “D. Alighieri”: Pentru că “Istoria românilor” este istoria naţiunii române din care facem parte, o istorie reală, nu una fictivă, impusă de guvernanţii comunişti. “Istoria Moldovei” nu reflectă pe deplin adevărul şi nu cuprinde toate aspectele ce trebuie luate în considerare când abordăm problema trecutului.
Grigore Garaz, cl. XII, Liceul “D. Alighieri”: Un popor care nu-şi cunoaşte rădăcinile este unul pierdut (prost). Nu putem studia “Istoria Moldovei” fiindcă rădăcinile noastre îşi trag sevele din solul etno-lingvistic român. “Istoria Moldovei” este incompletă. optez pentru studierea “Istoriei românilor”, pentru că ea caracterizează mai amplu, mai complex şi mai real istoria strămoşilor noştri.
Mihai Ursu, cl. XII, Liceul “D. Alighieri”: În cadrul “Istoriei românilor” se studiază istoria poporului nostru de la traci până în prezent. “Istoria Moldovei” cuprinde, după spusele unora (cei care încearcă s-o introducă în programa şcolară), doar perioada din sec. 12-13 până în prezent. Eu însă vreau să cunosc istoria adevărată a neamului nostru de la începuturi.
Iana Chiriac, cl. XI, Liceul “V. Alecsandri”: Pentru că “Istoria românilor” vorbeşte despre istoria strămoşilor noştri care au luptat pentru afirmare şi de la care învăţăm cum să ne apărăm interesele.
Ludmila Gaber, cl. XI, Liceul “V. Alecsandri”: Cum am putea noi, Tânăra Generaţie, să studiem o istorie inventată de nişte persoane care au fost crescute şi alimentate cu idei comuniste? Ar fi o nelegiuire ce ar călca în picioare sângele vărsat al strămoşilor noştri, amintirea lor şi demnitatea noastră.
Magdalena Pârţac, cl. IX, Liceul “Ion Creangă”:Vrem să studiem istoria întregului nostru neam, nu numai a unui teritoriu (Basarabia), anexat de către Rusia ţaristă la 1812.
Viorica Gobjilă, cl. X, Liceul “Onisifor Ghibu”:Nu putem studia o istorie falsă a unui stat cu hotare false.
Olga Anghelici, cl. IX, liceul “Ion Creangă”:Istoria românilor este istoria părinţilor noştri, a noastră şi va fi a copiilor noştri. Lăsaţi-i deci să crească în adevăr, să fie mândri de originile lor şi să-i poarte în inimă şi în gând pe acei care au făurit cu vitejie, demnitate şi credinţă trecutul neamului.
Natalia Butenco. Colegiul de Informatică:“Istoria Moldovei” este o strategie a comuniştilor de a ne distruge ca popor.
Anastasia Nani, Colegiul de Informatică:Istoria se studiază la nivel de naţiune şi nu de teritoriu.
Constanţa Popa, Liceul “Prometeu”:Intenţia guvernării comuniste de a introduce în şcoli obiectul “Istoria Moldovei” este încă o încercare de deznaţionalizare şi de instaurare a unui regim asemănător cu cel sovietic.
Elena Guţu, Liceul “Prometeu”:Istoria Moldovei ar trebui să înceapă de la 1991, de la declararea independenţei Republicii Moldova. Istoria statului medieval şi modern moldovenesc nu poate fi concepută separat de istoria tuturor românilor. în mare parte, de-a lungul timpului, statul nici n-a existat (fiind sub ocupaţie străină sau în cadrul României), de aceea se învaţă istoria poporului, nu a statului, dar poporul este român, nu “moldovenesc”.
 
Sunteţi o forţă imensă care poate schimba lumea. Cum vă imaginaţi societatea în care aţi dori să trăiţi? Credeţi că Basarabia are un viitor?
Veronica Oumanji, cl. XI, Liceul “V.Alecsandri”:Societatea în care aş vrea să trăiesc trebuie să aibă în frunte persoane oneste, care ţin cont de interesele şi aspiraţiile populaţiei. Cred că Basarabia are un viitor dacă o vom salva de „laba roşie”, dacă nu, va rămâne să fie locuită de oameni muribunzi.
Iana Chiriac, cl. XI, Liceul “V. Alecsandri”:Pentru a avea un viitor trebuie să fim uniţi. Să ne afirmăm ca popor liber, democratic, capabil să ne impunem în faţa altor popoare.
Ana Garaz, cl. XI, Liceul “V. Alecsandri”:Ar fi o societate în care dreptatea va servi drept temelie pentru istorie şi un punct de plecare pentru toate acţiunile noastre. O ţară în care oamenii au conştiinţă naţională, drapel, imn, istorie, limbă care niciodată nu poate să moară.
Ludmila Gaber, cl. XI, Liceul “V. Alecsandri”:În ce priveşte viitorul Basarabiei, prea multe inimi şi suflete sunt implicate, pentru ca acest teritoriu să nu aibă un viitor.
Tatiana Galeriu, cl. XI, Liceul “V. Alecsandri”:Basarabia va avea viitor dacă de la conducerea ei vor pleca persoanele lacome şi neiubitoare de patrie, iar fraţii şi părinţii noştri, plecaţi la muncă în străinătate, se vor întoarce acasă.
Marina Drăgan, cl. X, Liceul “Gh. Asachi”:Da! Basarabia are un mare viitor. O societate demnă, bogată, inteligentă!
Marcela Nicolaescu, cl. X, Liceul “Gh. Asachi”:Doar noi putem schimba societatea în care trăim, să refacem economia, să avem o ţară democratică.
Domnica Grâu, cl. XII, Liceul „D. Alighieri”:În primul rând avem nevoie de un climat favorabil pentru investiţii străine. Vreau să trăiesc într-o societate fără şomaj şi sărăcie. Dar pentru a ajunge aici trebuie să lucrăm mult şi asiduu.
Diana Andoni, cl. XII, Liceul “D. Alighieri”:Cred că anul 2002 este un an de cotitură, decisiv pentru Basarabia!
Grigore Garaz, cl. XII, Liceul “D. Alighieri”:Noua generaţie va crea baza unei societăţi ai cărei reprezentanţi vor cunoaşte temeinic răspunsurile la întrebările: de unde venim, ce e necesar să facem astăzi şi unde vom merge mâine?
Vitalina Mocanu, cl. X, Liceul “D. Alighieri”:Basarabia va avea un viitor doar atunci când guvernul va fi conform naturii celor pe care îi guvernează: “şcoala principiilor este morala poporului”.
Cristina BotiN, cl. XII, Liceul “Ion Creangă”:basarabia va avea viitor dacă noi îl vom construi. Şi ca să ne pară bomboana mai dulce, trebuie să luăm mai întâi nişte pastile amare. Perioada actuală e una de tratare. Mai întâi înlăturăm microbii, apoi vedem noi ce mai facem.
Victor Cernelean, Colegiul de Informatică:Nu vom avea nici un viitor atâta timp cât vom tolera o conducere coruptă, incapabilă şi analfabetă.
Oxana Arvinte, Liceul “Prometeu”:O societate în care se respectă libertatea şi drepturile omului, care oferă posibilităţi de realizare profesională.
Constanţa Popa, liceul “Prometeu”:Trebuie să ne creăm un viitor acasă. Pentru mulţi tineri plecarea peste hotare este unica şansă de a realiza ceva în viaţă. Este trist că nu poţi să te afirmi în ţara ta!
Alexandru Cojocaru, Liceul “Prometeu”:Pe parcursul ultimului deceniu s-au comis greşeli mari care au adus Moldova într-o stare deplorabilă. Sunt convins că putem îmbunătăţi viaţa în republica noastră. Cel puţin avem datoria de a încerca să facem acest lucru.
 
aprilie 2002
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog