Referinţe critice


„Dl Adrian Rachieru este, fără îndoială, un cărturar de elită, iar în fiinţa sa ştiinţa umanioarelor şi darul dreptei şi frumoasei rostiri româneşti se îmbină cu o pilduitoare intransigenţă şi dârzenie morală”.
Gheorghe I. Tohăneanu
 
 
Orizontul lecturii (1983)
„Adrian Dinu Rachieru procedează constructiv, asamblând discuţiile literare într-un mozaic amplu”; „Intervenţia lui dovedeşte o familiarizare cu câmpul literaturii nu numai sub aspect sociologic, ci şi sub acela al substanţei intime a acestuia”.
M. Ungheanu, „Luceafărul”
 
 
„Datorită inserţiilor masive ale spiritului publicistic, textele lui Adrian Dinu Rachieru nu ni se par eseuri de sociologia culturii, ci, mai degrabă, aşa cum ne-am calificat şi propriile noastre străduinţe, sociografii, chiar dacă se construiesc pe terenul unor lecturi teoretice vădite şi utile”.
Dan Culcer, „Vatra”
 
 
Vocaţia sintezei (1985)
„Comentator nu doar de cărţi, ci de idei, eseist, iar nu numaidecât critic...”.
Aurel Ion Brumaru, „Astra”
 
 
„Chiar şi numai un astfel de program de studiu pune pe Adrian Dinu Rachieru într-o bună lumină, situându-i culegerea de „eseuri” peste media foiletoanelor curente”.
Adrian Marino, „Tribuna”
 
 
„Pentru că are idei şi afilieri precise şi unele opţiuni estetice şi teoretice personale, critica lui Adrian Dinu Rachieru este un bun stimulent al dialogului, poate chiar al polemicii”.
Ion Simuţ, „Familia”
 
 
Pe urmele lui Liviu Rebreanu (1986)
„Impresionant câtă informaţie utilă vehiculează şi câtă viaţă conţine această recentă carte despre Liviu Rebreanu!”.
Teodor Tanco, „Luceafărul”
 
 
Scriitorul şi umbra (1995)
„Un astfel de text critic dens, plin de sugestii, deschis, va putea constitui o mină de inspiraţie pentru cine vrea să găsească argumente concrete într-o operă sau alta”.
Roxana Sorescu, „Luceafărul”, nr. 7 (260), februarie 1996
 
 
Poeţi din Bucovina (1996)
„(...) Adrian Dinu Rachieru are meritul deosebit de a ne fi oferit o panoramă vastă a poeziei române din Bucovina şi sentimentul certitudinii că ea există”.
Mihai Cimpoi, „Septentrion literar”, nr. 1, 1999
 
 
Elitism şi postmodernism (1999; 2000)
„Întâlnirea cu tema cercetării sale, Elitism şi postmodernism, s-a produs, cred, în chip natural, împlinirea ei reliefând observaţia potrivit căreia personajul a fost fatal locuit de problematica supusă analizei”.
Valentin Ciucă, „Universul de Iaşi”, 22 oct. 1999
 
 
Legea conservării scaunului (roman)
„Adrian Dinu Rachieru este autorul unei (noi) provocări pe care o lansează cu aceeaşi impetuozitate cu care ne-au obişnuit celelalte cărţi ale sale, acreditând astfel dimensiunea complexă a unui intelectual preocupat de toate resorturile fenomenului cultural, pe care le abordează cu mijloacele criticului consacrat şi avizat după o serioasă şi matură experienţă”.
Constantin Dram, „Convorbiri literare”
 
 
„Un discurs de un extraordinar magnetism verbal”.
Ion Roşioru, „Luceafărul”, nr. 22 (606), 11 iunie 2003, p. 15
 
 
Nichita Stănescu – un idol fals? (2006)
„Meritul principal al demersului întreprins de Adrian Dinu Rachieru vine de acolo că încearcă o explicare la rece, deşi nu lipsită de tensiune intelectuală, a fenomenului Nichita Stănescu”.
Theodor Codreanu, „Bucovina literară”, nr. 4, 2007