Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

EVENIMENT

Text și discurs religios

Nicolae FELECAN

Alte articole de
Nicolae FELECAN
Revista Limba Română
Nr. 5-6, anul XXVIII, 2018

Pentru tipar

Comuna Rodna din județul Bistrița-Năsăud a fost gazda, în zilele de 10-12 mai 2018, a Conferinței Naționale „Text și discurs religios”, ediția a IX-a, dedicată celor 100 de ani de la Marea Unire. Au participat profesori universitari și cercetători din multe centre universitare: București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Sibiu, Craiova, Constanța, Baia Mare. Conferința își are punctul de plecare în ideea profesorului ieșean Alexandru Gafton, care a lansat-o în urmă cu zece ani, fiind găzduită, până acum, de mai multe universități din țară (http://www.cntdr.ro). Tematica este nu numai tentantă, ci și cuprinzătoare și fermecătoare.

Faptul că anul acesta manifestarea s-a desfășurat într-o așezare rurală, „un colț de neîntreruptă viață românească a Ardealului”, i-a conferit mai multă originalitate și culoare. După primirea oaspeților și înmânarea mapei cu programul Conferinței, cu pliante conținând informații despre zona de la poalele Munților Rodnei, a avut loc un Te Deum, celebrat, la Biserica Ortodoxă din localitate, de către IPS Andrei, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului, însoțit de înalți ierarhi și preoți din Protopopiatul Năsăudului.

Preasfinția Sa a participat și la deschiderea festivă, care a avut loc la Căminul cultural din localitate, alături de personalități științifice – prof. univ. Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române, prof. univ. pr. Ioan Chirilă, președinte al Senatului Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, prof. univ. Ioan Bolovan, prorector al aceleași Universități –, și de oficialități naționale, județene și locale – Ovidiu Frenț, prefectul județului Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean, Valentin Grapini, primarul comunei Rodna.

Discursurile oficiale, concise și consistente, s-au referit atât la inspirația organizatorilor de a alege acest loc binecuvântat de Dumnezeu, care a dat până acum peste douăzeci de membri ai Academiei Române, pentru o manifestare de o asemenea anvergură, cât și la personalitățile transilvănene, făuritoare ale Marii Uniri: George Pop de Băsești, Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Vasile Goldiș, Alexandru Vaida Voievod.

După-amiaza s-a încheiat cu lucrările în plen, susținute de prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, Scrisul religios și unitatea limbii române, prof. univ. dr. pr. Ioan Chirilă, Înțelepciune și unire/Unitate acțională în Sf. Scriptură și în istoria națională a românilor, conf. univ. dr. pr. Constantin Necula, Principii ale pedagogiei comunicării religioase astăzi.

Ziua de 11 mai a fost dedicată lucrărilor pe secțiuni: Retorica textului/discursului religios; Traducerea textului sacru; Literatura și sacrul. În total au fost planificate 31 de lucrări, care au acoperit o paletă vastă de probleme: Ștefan Oltean, Ficțional și sacru; Nicolae Felecan, Sacrul în discursul politic de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918; Vasile D. Țâra, Cultura ecleziastică, făuritoare și păstrătoare a unității de limbă și neam; Mihai Valentin Vladimirescu, Retorica discursului profetului Ieremia împotriva Babilonului; Daiana Felecan, Construcție și interpretare în rugăciune; Oliviu Felecan, Mihaela Munteanu Siserman, Interpretări sociolingvistice ale unui text administrativ emis de instituții bisericești; Sorin Guia, Argumente bazate pe autoritate în discursul religios; Octavian Gordon, „Sfârșitul neînfruntat” al vieții sau despre necesitatea înnoirii limbajului liturgic românesc; Alexandru Gafton, Traducere și exegeză; Bogdan Țâra, Terminologie religioasă în Lexiconul de la Buda; Ana Maria Minuț, Ioan Constantin Lihaciu, Lexicul religios din gramatica lui Ioan Piuariu-Molnar: Deutsch-Walachische Sprachlere, Viena, 1788; Adina Chirilă, O metaforă pierdută: Corpul este o construcție solidă. Despre opțiuni de traducere în Iov 10, 11; Adrian Chircu, Veche terminologie religioasă latinească tălmăcită în limba românească. Observații asupra  dicționarului lui Teodor Corbea (Dictiones latinae cum valachica interpretatione); Sebastian Voicu, Verba sentiendi în Ioan, 1:1; Bogdan Cuza, Reformele bisericești din vremea lui Cuza-Vodă, ca factori premergători ai dobândirii autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române; Ioan Milică, Biblia și proverbele populare; Gheorghe Manolache, Convertirea fracturismului la mistica isihastă a „lirismului elementar”; Gheorghe Glodeanu, V. Voiculescu sau redescoperirea tradiției; Ioan Pintea, Incertitudinile cunoașterii și beatitudinea splendorii. N. Steinhardt și regăsirea timpului paradiziac; Gabriela Drimba, Scara raiului în iconografia bisericilor mănăstirești din Țara Românească (Hurezi) și Moldova (Dobrovăț, Râșca, Sucevița, Sfântul Ilie-Suceava, Cetățuia-Iași); Nastasia Vali Ganea, Reflexe filozofice și teologice în lirica lui Lucian Blaga; Doina Macarie, Imaginarul religios în proverbul românesc; Viorella Manolache, 1918 în paginile revistei „Cultura creștină” de la Blaj; Petre Gheorghe Bârlea, Intensitate, repetiție și redundanță în versurile românești ale Noului Testament; Maria Aldea, Monica Vlase, Carte și religie la sfârșit de secol XVIII: Ducere de mână către cinste și dreptate (Buda, 1798); Cristiana Arghire, Prezența unui termen controversat în textul biblic: parrhêsia; Călin Popescu, Istoricul și filosofia traducerilor biblice românești publicate de Societatea Biblică britanică (fosta BFBS). Cu referire specială la Cartea Psalmilor; Iulia Ramona Marti, Tăcerea lui V. Voiculescu, glasul luării-aminte la inimă; Pal Eniko, Statutul maghiarismelor în citările biblice din Catehismul lui Fogarasi (1648) în comparație cu pasajele corespunzătoare din NTB (1648) și BB (1688).

Simpla înșiruire a acestor titluri este în măsură să confirme bogăția de subiecte și importanța actuală a lor în contextul în care scrierile sacre au avut un aport însemnat la constituirea limbii literare moderne, iar imaginile stilistice pe care le conțin sunt modele și astăzi pentru anumite stiluri și discursuri.

Varietatea comunicărilor a generat ample discuții, creând o atmosferă de autentică dezbatere științifică, incitantă și stimulatoare, motiv de viabilitate a acestei Conferințe, care a devenit deja un brand pentru cercetarea științifică umanistă.

Nu putem omite nici surpriza zilei de 12 mai, drumeție și picnic în Parcul Național Munții Rodnei, Poiana cu narcise din Masivul Saca, la altitudinea de 1600 m. Narcisele, în floare și răsfirate pe o suprafață de 5 ha, au oferit o imagine inedită, care, cu greu, se poate uita.

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog