Distins lingvist


Anatol Eremia a fost şi rămâne unul dintre discipolii mei cei mai iubiţi pentru osârdia cu care studiază decenii la rând cele mai diverse discipline filologice şi lingvistice, în special referitoare la onomastica noastră. apreciez în mod deosebit la acest cercetător ştiinţific tenacitatea cu care urmăreşte realizarea scopurilor ştiinţifice propuse.
A început cu toponimia, temă realizată în teza sa de doctor în filologie. Ulterior, se ocupă de cercetarea ştiinţifică, acumularea, sistematizarea şi analiza fenomenelor şi faptelor de limbă şi de elaborarea unor lucrări de sinteză, cu caracter teoretic şi aplicativ-practic.
Prima sa monografie – Nume de localităţi. Studiu de toponimie moldovenească (1970) – a fost înalt apreciată de specialişti, cea de a doua – Contribuţii la studiul cuvintelor în limba română (1979) – i-a adus autorului binemeritatul renume.
Căutând să aprofundeze şi să generalizeze materialul concret, A. Eremia a publicat mai multe lucrări de valoare privind problemele de toponimie: Graiul pământului. Schiţă de toponimie moldovenească (1981), Tainele numelor geografice (1986). Necesitatea restabilirii, reglementării şi ocrotirii patrimoniului toponimic naţional a fost susţinută în lucrările: Nomenclatorul localităţilor din Republica Moldova (1996, 2001), Chişinău. Străzile oraşului nostru (1993) ş.a. Deosebită atenţie merită monografia-album Chişinău: oraşul vechi şi nou (1999). Vast (15 volume) e concepută lucrarea Localităţile Republicii Moldova. Itinerar documentar-publicistic ilustrat (Chişinău, vol. I, 1999; vol. II, 2000), ce se editează cu susţinerea Centrului Republican de Presă din Republica Moldova. A. Eremia a participat activ la această operă, ca autor şi coordonator ştiinţific, precum şi la alte lucrări de proporţii, care au văzut lumina tiparului: Dicţionar enciclopedic ilustrat, Chişinău, 1999, Dicţionar enciclopedic, Chişinău, 2000 şi Statele lumii: Dicţionar enciclopedic, Chişinău, 2000 (coautori: acad. T. Constantinov şi cercetător St. Vieru).
efectuând cercetări toponimice pe teren în peste 2000 de localităţi basarabene, A. Eremia, în colaborare cu colegii de breaslă, a alcătuit tezaurele lexicografice, ce se află acum la Institutul de Lingvistică al Academiei de Ştiinţe: “Fişierul toponimic general”, “Cartoteca terminologiei entopice” şi “Cazierul numelor de familie”. Acestea fac posibilă, în prezent, elaborarea unor lucrări de prestigiu naţional: Tezaurul Toponimic Românesc. Moldova (în colaborare cu Institutul de Lingvistică “Al. Philippide” din Iaşi) şi Dicţionarul entopic al limbii române (în colaborare cu Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan” din Bucureşti).
Timp de mai mulţi ani A. Eremia susţine activ, la temele sale preferate, diverse rubrici în diverse publicaţii republicane şi câteva emisiuni la radio şi televiziune.
trecutul şi prezentul laborios al unui cercetător ştiinţific, atât de harnic şi conştiincios ca Anatol Eremia, se cade a fi apreciate la justa lor valoare. Savantul lingvist a pus bazele şi continuă să dezvolte o disciplină ştiinţifică – toponimia – mai puţin cunoscută şi studiată, dar deosebit de preţioasă şi necesară pentru istoria şi cultura noastră naţională.