Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ARGUMENT

Patria pe verticală

Fănuş NEAGU

Alte articole de
Fănuş NEAGU
Revista Limba Română
Nr. 4-6, anul XII, 2002

Pentru tipar

... Patria pe verticală sau în timp se alcătuieşte, mai înainte de toate, în curcubeul fiecărui cuvânt. Noi nu putem exista decât în cuprinsul limbii române, cea adânc sprijinită-n Istorie, martirizată, dar neînfrântă, scăldată în sângele nostru, al grâului şi-al unui lung, îngândurat şi neisprăvit şir de nedreptăţi. O limbă, ca să nu-şi încheie destinul cu mult înainte de urgisirea ce-o paşte pe fiecare fiinţă, trebuie păstrată cu toate cuvintele întregi, nealterate, nevândute, netrădate şi nelăsate uitării – prin ignoranţă, incultură, ignominie, frică, nepăsare, dispreţ, lene, suficienţă, retragere în afara timpului, îmbuibare, sastisire, îngenunchere, cap plecat, abdicare – şi câtă negură se mai ascunde în furtunile sau în fundul unui veac, cel mai adesea abominabil!
Lupta pentru limba română ca temelie de voievozi, Dunăre, Marea Neagră şi Munţii Carpaţi este raţiunea de-a învinge...
Limba e un fenomen de împotrivire la prostie, la împilare, la detenţie, strangulare sau hăituire; dar e, spre slava şi nemurirea ei, complice cu trecutul, cu marii ei slujitori şi mai cu seamă cu viitorul. Timpul ne aparţine fiecăruia în parte într-o proporţie infimă, el se dilată imens în vatra vorbirii, de acolo luăm puterea de dăinuire şi, luând, trebuie să aruncăm în vatră sau în şuvoiul de aur lichid un nou butuc, un vrej de iederă sau măcar o crenguţă…
Limba noastră-i o comoară. În noaptea de sânziene ard flăcări de comori. Nu ştiu cât aur ni se prefiră printre degete într-un an sau într-o viaţă de om. Dar intuiesc şi aş fi în stare să vă fac socoteala cât aur din istoria neamului românesc vom pierde în viitor dacă vom continua să răstignim limba română pe scânduri adormite în nămolul prostiei, ignoranţei, dispreţului, îngenuncherii...
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog