LA ACADEMIA ROMÂNĂ
ADEVĂRUL DESPRE NOI
DIMENSIUNI ALE CONTINUITĂȚII ROMÂNEȘTI
PRECURSORII DESPRE UNIRE
COŞERIANA
ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI
INTERFERENŢE
CUVINTE DEZVELITE
GRAMATICĂ
AD LITTERAM
INEDIT
RECITIREA CLASICILOR
ECOURI, REFLECȚII
CĂRŢI ŞI ATITUDINI
POESIS
CRITICĂ, ESEU
SINTEZE
PRO DIDACTICA
ÎNSEMNE IDENTITARE
PORTRET
DIALOGUL ARTELOR
AUTORI ÎN NR. CURENT
Arhiva
20182017 - Nr. 5-6, anul XXVII, 2017
- Nr. 4, anul XXVII, 2017
- Nr. 3, anul XXVII, 2017
- Nr. 2, anul XXVII, 2017
- Nr. 1, anul XXVII, 2017
201620152014 - Nr. 6, anul XXIV, 2014
- Nr. 5, anul XXIV, 2014
- Nr. 4, anul XXIV, 2014
- Nr. 3, anul XXIV, 2014
- Nr. 2, anul XXIV, 2014
- Nr. 1, anul XXIV, 2014
20132012 - Nr. 11-12, anul XXII, 2012
- Nr. 9-10, anul XXII, 2012
- Nr. 7-8, anul XXII, 2012
- Nr. 5-6, anul XXII, 2012
- Nr. 3-4, anul XXII, 2012
- Nr. 1-2, anul XXII, 2012
2011 - Nr. 11-12, anul XXI, 2011
- Nr. 9-10, anul XXI, 2011
- Nr. 7-8, anul XXI, 2011
- Nr. 3-6, anul XXI, 2011
- Nr. 1-2, anul XXI, 2011
2010 - Nr. 11-12, anul XX, 2010
- Nr. 9-10, anul XX, 2010
- Nr. 7-8, anul XX, 2010
- Nr. 5-6, anul XX, 2010
- Nr. 3-4, anul XX, 2010
- Nr. 1-2, anul XX, 2010
2009 - Nr. 11-12, anul XIX, 2009
- Nr. 9-10, anul XIX, 2009
- Nr. 7-8, anul XIX, 2009
- Nr. 5-6, anul XIX, 2009
- Nr. 1-4, anul XIX, 2009
2008 - Nr. 11-12, anul XVIII, 2008
- Nr. 9-10, anul XVIII, 2008
- Nr. 7-8, anul XVIII, 2008
- Nr. 5-6, anul XVIII, 2008
- Nr. 3-4, anul XVIII, 2008
- Nr. 1-2, anul XVIII, 2008
20072006 - Nr. 11-12, anul XVI, 2006
- Nr. 10, anul XVI, 2006
- Nr. 7-9, anul XVI, 2006
- Nr. 4-6, anul XVI, 2006
- Nr. 1-3, anul XVI, 2006
2005 - Nr. 12, anul XV, 2005
- Nr. 11, anul XV, 2005
- Nr. 10, anul XV, 2005
- Nr. 5-9, anul XV, 2005
- Nr. 4, anul XV, 2005
- Nr. 1-3, anul XV, 2005
2004 - Nr. 12, anul XIV, 2004
- Nr. 11, anul XIV, 2004
- Nr. 9-10, anul XIV, 2004
- Nr. 7-8, anul XIV, 2004
- Nr. 4-6, anul XIV, 2004
- Nr. 1-3, anul XIV, 2004
2003 - Nr. 11-12, anul XIII, 2003
- Nr. 6-10, anul XIII, 2003
- Nr. 4-5, anul XIII, 2003
- Nr. 2-3, anul XIII, 2003
- Nr. 1, anul XIII, 2003
2002 - Nr. 11-12, anul XII, 2002
- Nr. 10, anul XII, 2002
- Nr. 7-9, anul XII, 2002
- Nr. 4-6, anul XII, 2002
- Nr. 1-3, anul XII, 2002
2001
1991-2001
|
IN MEMORIAM VICTOR TELEUCĂ
|
La Putna... fără Poet
Dumitru GABURA
|
Alte articole de
Dumitru GABURA
|
Revista Limba Română Nr. 7-9, anul XII, 2002
Pentru tipar
|
Victor Teleucă a iubit cu toată fiinţa, cu tot adâncul spiritului său contradictoriu, tot ce ţine de neam, ţară, limbă, glie strămoşească. Cu o zi înainte de a pleca, atunci când suferinţa-i devenise teribilă, simţindu-mă alături, mi-a zis:
– Dumitru, tare aş vrea să mai merg o dată la Putna. Ţii minte cum se revărsa peste zidurile mănăstirii acea dumnezeiască melodie, cum ne străbătea şi dispărea în văi şi munţi, ca apoi să renască iarăşi cu o putere copleşitoare şi un răsunet mai fremătător. Ce linişte, ce armonie am simţit atunci! Ăsta e Frumosul!
În anul 2000 am făcut o călătorie de trei zile, împreună cu fiul meu Adrian şi profesorul de la Liceul “Prometeu” Corneliu Juncu, la locurile sfinte: mănăstirile Putna, Suceviţa, Voroneţ, Agapia, Neamţ, Sihăstria, Secu. Am vizitat conacul lui V. Alecsandri, bojdeuca lui I. Creangă, Pietrele Doamnei de pe Rarău, “Hanul Ancuţei”, care l-a inspirat pe M. Sadoveanu, cetatea Neamţ. Cu toate că era pentru prima dată în România, cunoştea locurile în amănunte. Ne-a uimit.
– Le-a descris Sadoveanu, zise atunci.
În august curent, mi-am pus în gând să fac un pelerinaj la Putna, care l-a impresionat atât de mult pe Poet. Am plecat cu fiul meu Adrian şi cu nepotul Ciprian într-o călătorie de trei zile. Ajungând seara la Putna, am căutat loc de cazare. Am bătut pe la trei-patru porţi, dar o voce tainică îmi spunea să nu mă opresc. La casa domnului Gheorghe, la care am mas cu doi ani în urmă, m-am simţit împăcat...
Şi doamna Rodica, gazda, s-a întristat că Poetul nu mai e printre cei vii. Ne-a aşezat la aceeaşi masă, ne-a servit cu aceeaşi afinată, din acelaşi ulcior de sticlă. Când am vrut să-l pomenim pe Poet, un păhăruţ, de abia atins, s-a răsturnat. Dânsul era cu noi!
La mănăstire acelaşi părinte Onufrie care ne-a recunoscut, spunându-ne, că pelerinajul nostru pentru a aduce rugă Domnului de iertarea păcatelor şi pentru odihna sufletului Poetului va fi primit în cer, pentru că dacă cei vii pot să schimbe lucrurile, cei adormiţi sunt mântuiţi doar prin rugăciunile celor vii. Părintele a făcut toate rânduielile cuvenite: a oficiat un parastas, rugând să se facă o colivă, a rânduit pomelnicele. În timpul aflării noastre la Putna ne-a însoţit peste tot, inclusiv la chilia Sf. Daniil Sihastrul, care se rugase acolo timp de 20 de ani. Am primit binecuvântarea pentru mezinul meu numit în cinstea Sfântului. În seara de sâmbătă şi în dimineaţa de duminică la liturghie ne-am rugat din nou, Poetul fiind pomenit la Prescomedie. Şi la următoarele 40 de slujbe urma să fie pomenit nu numai la Putna, dar şi la alte cinci mănăstiri: Moldoviţa, Suceviţa, Voroneţ, Humor, Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, schitul Putna...
Poetul a fost şi va rămâne un om cu sufletul mare, în care încăpea întreg Universul, chiar şi o frunză căzută făcea parte din el. Avea un extraordinar har al frumosului, îl căuta, îl simţea, îl cerceta – în viaţă şi în scrieri, atât în real, cât şi în imaginar.
|
|
|
|
|