Identitate şi Istorie naţională


Autorii Proiectului Concepţiei politicii naţionale de stat a Republicii Moldova, publicat pentru „obiecţii, propuneri şi sugestii”, au pornit de la mai multe premise false şi anume: cum că „moldovenii” – naţionalitatea fondatoare a statului – împreună cu grupurile etnice, inclusiv ROMÂNII, „formează poporul R. Moldova”. Este o „precizare” introdusă în text cu rea intenţie, pentru că autorii documentului pe care îl supunem discuţiei nu pot să nu ştie că „moldovenii” sunt românii care locuiesc în Republica Moldova.
Altă premisă falsă este denumirea limbii vorbite de băştinaşii R. Moldova. Pentru guvernanţii actuali nu contează constatările celor mai prestigioase foruri academice, operele ştiinţifice ale unor distinşi lingvişti, care au demonstrat că limba vorbită de originarii pământurilor basarabene este limba română. Cei care fac trimitere la articolul al 13-lea al Constituţiei R. Moldova, unde figurează sintagma „limba moldovenească”, trebuie să aibă în vedere că legea supremă a R. Moldova sau oricare alt document, aprobat de forul legislativ, este rezultatul unui compromis între forţele politice reprezentate atunci în Parlament, forţe politice care n-au dorit să pună la baza deciziei lor opinia clară şi argumentată a Academiei de Ştiinţe a R. Moldova, potrivit căreia denumirea corectă a limbii noastre este limba română.
Autorii Proiectului declară că limba rusă „are statut de limbă de comunicare interetnică, se aplică în toate sferele vieţii statului şi societăţii”, adică limba rusă devine legitim a doua limbă de stat în R. Moldova cu cele mai nefaste consecinţe pentru băştinaşi: deznaţionalizare şi dispariţie ca neam, ca etnie.
Una dintre „perlele” acestui odios document sună astfel: „neutralizarea juridică şi politică a necontenitelor tentative de demoldovenizare, de negare a existenţei naţiunii moldoveneşti şi a statalităţii moldoveneşti, de discreditare a istoriei moldoveneşti, de ignorare a etnonimului „moldoveni” şi glotonimului „limbă moldovenească”. Devine clar că moldoveniştii românofobi nu au suficiente argumente ştiinţifice, dar nici bun simţ pentru a-şi apăra poziţiile şi sunt nevoiţi să recurgă la scutul strâmbelor legi. Iată de ce a venit timpul să atragem atenţia opiniei publice de la noi şi de peste hotare că aceste monstruozităţi, înghesuite de autorii documentului în citatul de mai sus, sunt în contradicţie flagrantă cu spiritul european, dar şi cu prevederile actualei Constituţii a R. Moldova, care respinge ideologia de stat, aceasta fiind un atribut al regimurilor totalitare.
În situaţia în care autorii Proiectului vor să ne oblige prin lege să respectăm istoria, cultura şi particularităţile lingvistice ale populaţiei Transnistriei, fără a cere nimic în schimb regimului separatist de la Tiraspol, devine clar că aceşti anonimi sunt, de fapt, purtătorii intereselor politicienilor din stânga Nistrului.
„Bilingvismul moldo-rus şi rus-moldovenesc” nu s-a statornicit „istoriceşte”, după cum afirmă autorii anonimi ai respectivului document. Limba rusă a fost impusă băştinaşilor de către regimul comunist de ocupaţie din R. Moldova, în perioada 1944-1991, până la dispariţia U.R.S.S. Aşa-numitul „bilingvism” înseamnă în realitate rusificarea forţată a românilor basarabeni, obligativitatea de a vorbi în limba rusă chiar în patria lor. Şi – de parcă ar fi fost puţine câte le-au îndurat moldovenii dintre Prut şi Nistru sub regim sovietic – iată că autorii acestui Proiect pledează pentru (în compartimentul „III. Scopurile politicii naţionale de stat”’) „asigurarea de condiţii (sic!) pentru păstrarea şi dezvoltarea în continuare a funcţiilor oficiale ale limbii ruse”. Ne întrebăm: Politica naţională a cărui stat reflectă documentul citat? A statului numit Republica Moldova? De unde?
În mai multe rânduri autorii anonimi scriu despre educarea cetăţenilor şi a tinerei generaţii în spiritul respectului faţă de lucruri inexistente – pentru unii, de falsuri crase – pentru alţii, de confuzie – pentru cei din a treia categorie etc. Este vorba de „limba moldovenească”, de „istoria Moldovei” ca elemente de bază ale identităţii naţionale moldoveneşti.
Actualii guvernanţi promovează o politică clară de excludere a celor două cursuri existente în prezent – Istoria Românilor şi Istoria Universală. Autorităţile comuniste, aşa cum deducem şi din documentul analizat, ignoră cu bună ştiinţă adevărata noastră identitate etnică, promovează vehement invenţiile regimului sovietic de ocupaţie privind „poporul moldovenesc”, „cultura moldovenească”, „istoria Moldovei” etc. În ultimul timp autorităţile au făcut o nouă „descoperire” numită: „Istorie. Curs integrat”. Pentru a realiza acest plan a fost alcătuită o Comisie guvernamentală în frunte cu viceprim-ministrul Valerian Cristea. În calitate de membru al acestei comisii, am constatat, pe parcursul unui an (comisia a fost instituită la 11 septembrie 2002), că în cadrul şedinţelor nu s-a pus în discuţie concepţia „Cursului integrat”, curriculumul, alte componente obligatorii unui experiment pedagogic. Am considerat că prezenţa subsemnatului şi a altor colegi-istorici, care pledează pentru istoria adevărată a poporului nostru, va fi de folos „comisiei Cristea”, că la baza discuţiilor vor sta argumentele ştiinţifice, că în cadrul comisiei vor fi discutate condiţiile experimentului etc. N-a fost să fie! Fără ştirea, fără a discuta şi aproba sau dezaproba în cadrul „comisiei Cristea”, ministrul Educaţiei a dat ordin să înceapă experimentarea „Cursului integrat” în circa 50 (!) de şcoli (clasele a V-a, a VI-a şi clasa a X-a de liceu). Întrucât „comisia Cristea”, al cărui membru sunt, are un rol de paravan în politica de distrugere a învăţământului istoric preuniversitar din Republica Moldova, iar la şedinţele acesteia domină abuzurile, bunul plac al majorităţii românofobe (a vorbi în „comisia Cristea” despre România, român, românesc este acelaşi lucru ca şi cum ai vorbi în casa spânzuratului despre funie!), m-am văzut obligat, de rând cu alţi colegi, să mă retrag din componenţa ei şi să continuu activitatea de promovare a istoriei noastre adevărate.
În şedinţa Comitetului de conducere al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova de pe data de 10 septembrie a.c. a fost luată decizia de a redacta o Declaraţie-Protest privind excluderea din învăţământul preuniversitar a Istoriei Românilor. Cerem încetarea imediată a acestui experiment şi am dori să avem susţinere în organizarea acţiunilor vizând stoparea experimentului iniţiat de autorităţile comuniste care ţintesc distrugerea învăţământului preuniversitar în domeniul istoriei. Facem, de asemenea, apel către profesorii de istorie, atraşi în această cursă pentru un salariu mai bun, să nu se lase induşi în eroare de comunişti şi să refuze colaborarea. Adresăm părinţilor îndemnul de a nu admite desfăşurarea experimentului: tânăra generaţie a R. Moldova trebuie să cunoască istoria autentică a poporului din care fac parte. Istoriile pot fi diferite: ale localităţilor, ale străzilor, clădirilor, familiilor etc.; dar atunci când „Istoria” e abordată ca obiect de cercetare în instituţiile academice sau în învăţământ trebuie să se aibă în vedere – şi aşa se procedează în toată lumea – istoria poporului din care ne tragem. Iar el, poporul nostru, nu se limitează doar la interfluviul Nistru şi Prut, ci cuprinde întregul spaţiu de cultură şi civilizaţie românească.
În concluzie: respingem acest document ca fiind antinaţional, antiştiinţific, document ce contravine normelor de drept internaţional, dar şi prevederilor Constituţiei R. Moldova.