Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ARTE PLASTICE

Referinţe Iurie Matei

Alte articole de Revista Limba Română
Nr. 1-3, anul XVI, 2006

Pentru tipar

* * *
Iurie Matei stăpâneşte detaliul anatomic, are uşurinţa desenului de atelier în perspectivă clasică, are îndrăzneala de a ataca în mod curent pânzele de mari dimensiuni, ceea ce înseamnă stăpânirea legilor compoziţiei, iar când motivaţia este puternică, părăseşte lumea „statuilor” vivante şi plonjează cu deliciu într-o baie de culori aproape expresionistă. Ca într-o proiecţie inversă a lui René Magritte, lumea lui Iurie Matei este populată de nudul masculin, mimând sugestii rodiniene sau realizând, cu intenţie, mozaicul camerei ascunse.
Ruxandra IONESCU, critic de artă, Ploieşti
 
* * *
Iurie Matei simte imperios nevoia de a parcurge mitul creaţiei, de a se reîntoarce la originea acestui miracol, pentru a-şi consolida conştiinţa valorii sale specifice, a unei puteri îndepărtate şi legendare, identificând prin aceste semne, metafore şi simboluri însăşi valoarea sa de creaţie.
Eugenia FLORESCU, critic de artă, Bucureşti
 
* * *
Exersând în arta plastică încă de mic copil, Iurie Matei pare a stăpâni în pictură totul: compoziţia, culoarea, modalităţile de redare a spaţiului, realitatea figurativă; e un virtuos care a creat un stil al său, trecând prin şi peste curente şi modele; e un nobil copil al artei.
Anton GIDDING, pictor şi galerist, Haga
 
* * *
În fiece tablou Iurie Matei construieşte câte o amintire şi o legendă, îndemnându-ne să ne regăsim pe noi înşine, cei autentici, neschimbaţi de nimic, printre cei cotidieni, supăraţi, veseli, ofensaţi, fericiţi, miraţi, timizi sau răzvrătiţi.
Gherrit TIMMER, colecţionar de artă, Ambsterdam
 
* * *
...Nouă, slavonilor, în deosebi, ne este clară intonaţia latină în gândirea plastică a lui Iurie Matei. Pictorul Iurie Matei cunoaşte multe, se pare că în istoria artelor ştie totul. El ştie de minune ce înseamnă suprarealismul şi cum se realizează o pânză în această manieră, el cunoaşte bine arta metafizică, hiperrealismul, dar să numim, spre bucuria noastră, a spectatorilor, creaţia lui Matei postmodernistă, nu putem. În ea lipseşte ironia postmodernistă, care poate permite totul, capabilă să asimileze totul. Creaţia lui Iurie Matei este foarte serioasă, el fiind pictorul care îşi permite şi are curajul, forţa de a fi serios, interiorizat, adâncit în sine. Tocmai din această cauză, opera sa este un pas extrem de important ce ne arată nouă, spectatorilor, în ce direcţie merge pictura europeană după disensiunile, oscilaţiile postmodernismului.
Ludmila SAULENCO, profesor de studiul artelor,
dr. în filologie, Odesa
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog