Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

POESIS

Însemnări de la Festivalul poeţilor din Balcani

Mircea BÂRSILĂ

Alte articole de
Mircea BÂRSILĂ
Revista Limba Română
Nr. 11-12, anul XXI, 2011

Pentru tipar

Însemnări de la Festivalul poeţilor din Balcani
Mărturisesc faptul că abia acum, în 2011, am văzut pentru întâia dată oraşul dunărean Brăila, unde am ajuns cu prilejul celei de-a V-a ediţii a Festivalului poeţilor din Balcani, organizat de Consiliul Judeţean Brăila, Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” şi Filiala Sud-Est a Uniunii Scriitorilor din România.
Despre acest festival, care s-a desfăşurat în zilele 30 septembrie şi 1 octombrie a.c., în clădirea impresionantă a Teatrului „Maria Filotti”, trebuie spus, din capul locului, cel puţin trei lucruri: 1. din punct de vedere organizatoric, totul a fost ireproşabil (şi, în consecinţă, domnul Dragoş Neagu, directorul Bibliotecii judeţene şi al festivalului de poezie merită felicitările de rigoare); 2. întâlnirea cu scriitorii din Grecia şi cei din Moldova de dincolo de Prut (Arcadie Suceveanu, Leo Butnaru şi Nicolae Spătaru) şi, respectiv, cu cei „de aici” (poeţi, prozatori, critici literari) va rămâne pentru mine de neuitat; 3. recitalurile de poezie, lansările de carte (Dincolo / Dincoace de poezie, de Ştefania Mincu, Cafeneaua nevermore, de Arcadie Suceveanu, şi Fetele din Nikas în lumina zilei mare şi albă, de Monica Vouduri), alocuţiunile pe diverse teme literare şi frumosul spectacol oferit de copiii comunităţii greceşti au făcut din acest festival o adevărată sărbătoare spirituală.
Între bucuriile pe care le-am trăit la Brăila se numără şi vizitarea Casei memoriale „Panait Istrati” (unde şi eu, şi Arcadie Suceveanu, şi Leo Butnaru, şi Nicolae Tzone am făcut poze cu bastonul, pălăria şi geanta lui Panait Istrati), plimbările prin oraş (prea grăbite, din păcate), unde îţi încântă privirile arhitectura clădirilor de epocă, monumentele istorice (între care şi statuia împăratului Traian), lăcaşurile de cult, grădinile publice, cafenelele (unele dintre ele aflându-se în tunelurile folosite cândva de turci), străzile în evantai ce duc spre port şi, desigur, fetele cărora, văzându-le, te întrebi în gând, aşa, dintr-o graţioasă curiozitate, ce fel de sânge le curge prin vene: de turcoaică sau de grecoaică, de româncă, armeancă, evreică, macedoneancă sau – cine ştie – de vestiţi negustori de altădată ori, dimpotrivă, de vestiţi cuţitari?
I-am cunoscut la acest festival (într-o întâlnire particulară!) pe tinerii scriitori brăileni Diana şi Cristian Corcan şi pe minunatul Stere Bucovală, care ne-a găzduit în două rânduri pe pontonul său, ospătându-ne, în ambianţa fluvială a Dunării, cu bunătăţi culinare pe bază de şalău şi plătică şi, desigur, cu vin galben, făcut din strugurii podgoriilor brăilene, bunătăţi la care s-au adăugat, ca ingredient, glumele subtile şi „proaspete” ale criticului literar Vasile Spiridon şi tăcerile „metafizice” ale lui Ioan Es. Pop.
Fără îndoială, Brăila – care era, într-o vreme, al doilea oraş negustoresc din ţară (după Bucureşti) şi care a fost, timp de 300 de ani, raia turcească (până la pacea de la Adrianopol încheiată în urma Războiului Ruso-Turc din 1828-1829) – are un aer specific, particular, de la vechile şi pitoreştile străzi pietruite la macaralele fără odihnă din port.
Dar să revenim la Festivalul poeţilor din Balcani, menționând premiile acordate la această ediţie: Premiul „Balcanica” pentru poezie: Ioan Es. Pop (România) şi Maria Topali (Grecia); Premiul Opera omnia: Arcadie Suceveanu; Premiul pentru traducere: Elena Lazăr. Juriul festivalului a fost alcătuit din criticii literari Vasile Spiridon (preşedinte), Radu Voinescu şi Nicolae Oprea. Şi, în final, o precizare totuşi necesară: prezenţa mea la acest festival s-a datorat intervenţiei „de ultim moment” a prietenilor Vasile Spiridon şi Nicolae Oprea.
La revedere, oraşule dunărean, pe care, parafrazând un vers de Tristan Tzara, te asemui unei „luminoase cifre cu capul plin de poezie”.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog