Refugiul în patria spirituală a unui intelectual


Sincer vorbind, din momentul când am publicat în paginile revistei primul articol (1993, nr. 1), „Limba Română” a devenit pentru mine un ghid în activitatea mea de profesor universitar şi cercetător în domeniul lingvisticii. În această publicaţie de specialitate mă regăsesc în permanenţă, citind-o cu plăcere şi aflând în ea un remediu şi un sprijin intelectual de nădejde, un loc de refugiu în spaţiul de hârtie al dialogului şi circuitului de valori.
Studiile şi articolele din toate domeniile (gramatică, sociolingvistică, istoria limbii literare, teorie literară, istorie ş.a.), inserate în revistă, sunt surprinzător de utile şi interesante, deoarece sunt scrise la un înalt nivel ştiinţific şi într-o impecabilă ţinută stilistică.
Revista „Limba Română”, cu certitudine, constituie o mărturie elocventă a adevărului istoric despre identitatea noastră de limbă şi neam, autorii şi cititorii publicaţiei fiind, deopotrivă, însetaţi de limba şi cultura românească.
După părerea noastră, anume gradul ştiinţific înalt al studiilor şi articolelor publicate în revistă îi asigură acesteia prestigiul binemeritat printre specialişti. Având de mai multe ori discuţii cu studenţii Facultăţii de Filologie de la U.P.S. „Ion Creangă” şi cu profesorii din licee şi şcoli de cultură generală, am perceput o atitudine de preţuire şi respect faţă de această publicaţie de ştiinţă şi cultură.
Considerăm că revista „Limba Română” ar putea să organizeze tot mai multe discuţii şi întâlniri cu numeroşii ei colaboratori (personalităţi notorii de la noi şi din Ţară), cu studenţii din instituţiile de învăţământ superior şi cu profesorii din licee şi gimnazii, ceea ce, după părerea noastră, ar anima climatul ştiinţific şi filologic actual.
Revista „Limba Română” este nu numai o revistă utilă şi interesantă, dar şi una elegantă, sub toate aspectele, făcând, cu siguranţă, cinste, în primul rând, filologilor şi tuturor celor preocupaţi de ştiinţă, cultură şi învăţământ în Republica Moldova.